Proloage – 18 Martie – Întru această zi, cuvânt despre Daniil Monahul, clevetit pe nedrept de desfrânare

Ne spunea nouă un oarecare părinte, despre Daniil Egipteanul, zicând: Ava Daniil s-a suit odată la târg, să-și vândă lucrul mâinilor sale. Iar un tânăr ruga pe stareț, zicând: “Pentru Dumnezeu părinte, să mergi la casa mea și să faci femeii mele o rugăciune, că este stearpă”.

Deci, starețul, silit fiind de acel tânăr, a mers la casa lui și, făcând rugăciune femeii lui, cu voia lui Dumnezeu a zămislit, femeia, în pântece. Iar unii oameni, netemându-se de Dumnezeu, au~început a cleveti pe stareț, zicând că, tânărul sterp fiind, femeia lui a fost îngreunată de ava Daniil.

Deci, a venit aceasta la auzul starețului, iar starețul a zis bărbatului: “După ce va naște femeia ta, să-mi spui mie”. Și, după ce a născut, a spus tânărul, starețului, în Schit, zicând: “Pentru rugăciunile tale, părinte, cu voia lui Dumnezeu, ni s-a născut nouă pruncul”. Atunci, ava Daniil, venind, a zis tânărului: “Când vei boteza pruncul și vei face masa și cumetria botezului, să mă chemi și pe mine și rudeniile și prietenii tăi”.

Iar el a făcut așa. Și, când se ospătau, luând starețul pe prunc în mâinile sale, înaintea tuturor, a~poruncit să vorbească pruncul și l-a întrebat pe el: “Cine este tatăl tău?”. Și a zis pruncul: “Acesta este”, întinzând mâna sa și arătând cu degetul spre acel tânăr. Și era pruncul numai de douăsprezece zile. Și toți cei ce au văzut, au proslăvit pe Dumnezeu.

Drept aceea, nimeni să nu osândească, din auzire numai, ca să nu cădem în păcatul osândirii. Dumnezeului nostru, slavă!