O bătrână săracă avea doi copii, unul parte bărbătească şi altul parte femeiască. Şi, cel ce era parte bărbătească, ducându-se, s-a făcut călugar, iar sora lui, de săracie, a căzut în ispită. Şi, după aceea, a fost prinsă şi au dus-o la un bogat, care voia să o ucidă pe ea, după legea judecăţii.
Iar mama ei îşi smulgea părul său şi, mergând, a căzut la picioarele bogatului, zicând: “Te rog pe tine,~de o vei ucide pe aceasta, atunci şi pe mine să mă ucizi cu dânsa, pentru că nu am pe nimeni să-mi aducă mie o lingură de apă, că am avut şi un alt fiu, dar acela, ducându-se la o mânăstire, s-a facut călugăr şi este sfinţit.
Iar bogatul, în batjocură, i-a zis ei: “Să-mi aduci mie pe fiul tău, pe acela ce zici că este sfinţit, ca să mă roage pentru dânsa şi o voi elibera pe ea”. Deci, bătrâna, ducându-se la fiul ei, îl ruga pe el, zicând: “De vreme ce sora ta a căzut în ispită, vrea bogătaşul să o ucidă pe ea. Dar, spunându-i că am un fiu călugar, mi-a zis mie: De va veni el şi mă va ruga pentru dânsa o voi~elibera. Şi acum, fiule, să mergi te rog, pentru sora ta”.
Iar călugărul a zis maicii sale: “Să mă crezi pe mine, maică, chiar de te vor ucide şi pe tine şi pe dânsa, eu nu am nicio putere, pentru că, mai înainte de voi, eu am murit lumii şi mă încred în Hristos.”
Iar ea, după multă rugăminte, certându-l pe dansul ca pe un nemilostiv, s-a întors, neizbutind nimic. Şi, mergând la bogătaă, acesta a întrebat-o: “Ai adus pe fiul tău călugărul, care zici că este sfinţit?”.
Iar ea a zis: “Nu stăpâne, că nu are~Dumnezeu”.
Deci, s-a minunat bogatul de călugăr şi a înteles că mare credinţă are el în Hristos. Apoi, i-a zis ei: “Să mă crezi pe mine, bătrâno, că de ai fi adus pe fiul tău, n-aş fi slobozit pe fiica ta. Dar, de vreme ce nu a venit, acum cred că mare om este şi se va ruga şi pentru mine. Deci, ia-ţi acum pe fiica ta, sănătoasă”.
Iar, din fapta aceasta, să se ştie că nu tainuieşte Dumnezeu nicio faptă bună.
Spre slava lui Dumnezeu, un proiect realizat şi administrat de Asociaţia Lăcaşuri Ortodoxe
