Auziți, bogaților și luați aminte, ascultați cei ce țineți case, să nu vă mândriți întru averea voastră cea stricăcioasă lăudându-vă. Că numai Dumnezeu este bogat, El Care are bogăție nestricăcioasă și din destul, și dă tuturor celor ce cer.
Iar ființa bogăției noastre este praful. Și, până ce este liniște, vă veseliți cu ea și o stăpâniți și vin la voi mici și mari, slăviți și fără slavă, bogați și săraci, aducându-vă vouă cinste și daruri și la picioare căzându-vă; și, de aceea, bine este~să mulțumiți lui Dumnezeu. Dar să vă păziți, ca nu cumva bogăția să fie adunată cu păcat, cum ar fi de pildă, să iei mită de la vreunul care ar voi a birui pe vreun potrivnic al său și tu, atunci, cu nedreptate, să osândești pe omul cel făcut după chipul lui Dumnezeu, pentru care Hristos și-a vărsat sângele.
Destul să-ți fie ție și casei tale ceea ce ți se cuvine cu dreptate, iar nu într-ascuns. Iar de vei lua pe deasupra, atunci, iei ca o băutură tulbure și să cunoști că ești bolnav cu sufletul. Păzește-te cu înțelepciune, și-ți curăță sufletul tău, cu frica lui Dumnezeu. Să nu aduni lucruri spurcate și nedrepte în viața aceasta, fiindcă averea~aceea naște în sufletul tău boală netămăduită. Deci, precum mai înainte ți-am zis, strecoară-ți toate, ca să nu fie în casa ta nedreptate, nici spurcăciune, ci toate curate și drepte. Toate, ca și printr-o strecurătoare să le strecori și să le speli, cu dreptate și cu vrednicie, ca să fie curate și nespurcate de-a pururea, ca o apă curgătoare.
Zis-a înțeleptul că se cade să ne spălam și să ne curățim sufletul nostru de rușinea și de însăși spurcăciunea lui, adică să-l păzim de bogăția cea nedreaptă. Să primești și să aduci în casa ta pe cel străin și pe cel sărac și să-i hrănești și să-i încălzești, iar Dumnezeu îți va răsplăti ție însutit, pentru că El~însuși a făgăduit așa și nemincinos este.