Proloage – 16 Martie – Întru această zi, cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur, că pe cel pe care îl iubește, Domnul îl și ceartă

De vei vedea pe vreun om nedrept și rău, întru îndestulare petrecând și întru sănătate, să nu te minunezi de el, pentru că a făcut și el puțin bine înaintea lui Dumnezeu și, pentru aceasta, își ia plata sa aici, iar acolo va auzi, ca și bogatul: “Tu ți-ai luat cele bune în viața ta, pentru acel bine făcut de tine”. Iar de vei vedea pe acela ce în dreptate viețuiește, suferind chiar multe primejdii și necazuri, să-l fericeşti pe el, și, ca el să râvnești a fi, pentru că, aici unul ca acela se~curățește de păcate, iar acolo la multă bucurie merge, că pe cel pe care îl iubește, Dumnezeu îl și ceartă.

Pentru ce te tulburi, omule, văzând pe sfinți, în viață, cu necazuri? Că aceia ce rabdă aici necazurile, aceia întru Cereasca Împărăție se vor sălășlui cu bucurie. Iar, pentru cei ce sunt răi, lacomi, tâlhari, răpitori, clevetitori și întru îndestulare petrec, pentru unii ca aceia, veşnicile osânde în foc li se gătesc; precum și bogatul acela, care în văpaie fiind, ruga pe Avraam, iar Avraam i-a zis: “Tu, fiule, ți-ai luat cele bune în viața ta, iar Lazăr pe cele rele: și pentru aceea, el aici se mângâie, iar tu te chinuiești,~în văpaie arzându-te”. Ascultați, însă, ce fel de bine a luat bogatul: bogăție, sănătate, hrană, băuturi multe, vin scump, stăpânire, slavă și cinste de la toți. Dar Lazăr, oare nu a greșit și el ceva? Cu adevărat, avea și el puține greșeli. Așadar, când bogatul și-a luat cele bune în viață, pentru puținul bine pe care l-a făcut, și Lazăr asemenea și-a luat cele rele, pentru puținele lui greșeli; de aceea acum se desfată, iar bogatul se chinuiește.

Drept aceea, fraților, de veți vedea pe vreun drept suferind aici boli și primejdii, să-l fericiți pe unul ca acela, pentru că aici, de păcate slobozindu-se, va merge curat acolo, la Dumnezeu. Și, chiar de i se~vor și îndelunga lui primejdiile, încă mai mult i se va înmulți lui răsplata dreptății. Că și dreptul Iov, care fără prihană a păzit poruncile lui Dumnezeu, câte chinuri n-a luat în trupul lui, aici! Și pentru ce altceva pătimea, fără numai ca, acolo, mai mare cinste să primească?

Iar la alții, răi fiind, chiar dacă numai în sănătate ar petrece și nicio primejdie nu le-ar veni, la unii ca aceștia, fraților, și la slava lor de oameni păcătoși, nimeni să nu râvnească, ci mai mult, să plângă pentru dânșii, că sabia judecății se gătește asupra lor. Drept aceea, nu cela ce începe bine și face rău pe urmă este drept, ci, de va avea~cineva sfârșit bun, acela este drept. Că unii greșesc la arătare, iar în taină mult se pocăiesc și nouă ni se pare că sunt păcătoși, iar la Dumnezeu se află drepți. Pentru aceea, nu se cade a osândi pe nimeni. Dumnezeului nostru slavă, acum și pururea şi-n vecii vecilor Amin!