Proloage – 16 mai – Cuvânt despre beție și despre pocăință

Vă rog, pe voi, toți oamenii, cei ce voiți a vă pocăi către Dumnezeu, să vă păziți de vinul cel mult, că el ațâță poftele în oameni şi goneşte din suflete frica de Dumnezeu. Cereți de la Dumnezeu să vă dăruiască vouă frica Sa, care să gonească din suflete poftele cele ce vă încearcă şi vor să vă despartă pe voi de Dânsul. Ia minte la tine, de-ți va zice ție gândul, că fratele tău are ceva împotriva ta, să nu zăboveşti, ci, mergând la el, te împacă şi, de ai avea vreun gând asupra lui, iartă-i lui, cu umilintă, şi să nu fii aspru cu~el. Că toti suntem îndemnati de aceeaşi pizmă drăcească, să tinem mânia asupra fratelui nostru. Dar, nouă ni s-a poruncit, ca totdeauna, să ne smerim înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor. Iar, de sărăcia cea mare, să nu ne îngrijim, ci să ne încredintăm lui Dumnezeu cu toată inima.