Proloage – 14 August – Despre văduva cea cu mintea întreagă (Cuvânt din Pateric)

Ne spunea nouâ un oarecare Părinte, zicand: “Doi negustori din acelasi loc, aveau dragoste mare intre ei. Insa, unul din ei era foarte bogat, iar celalat, mai putin. Deci, cel dintai avea o femeie foarte frumoasa si inteleapta, precum se va arata mai jos. Si, murindu-i barbatul, a ramas văduvă. Iar negustorul celalalt, vazand frumusetea si intelepciunea ei, poftea sa o ia pe ea ca sotie pentru dansul. Se rusina insa a-i zice el, ca nu cumva sa nu primeasca si avea, totdeauna, gand rău impotriva ei.

~Deci ea fiind inteleapta, a cunoscut ce vrea sa faca el si i-a zis: Frate Simion, te vad tulburat de ganduri, dar sa-mi spui mie, fara de nicio indoiala, cele ce poftesti, si, de va fi cu putinta, iti voi spune tie. Iar el, mai intai, se rusina sa-i spuna lucrul acela. Dar, mai pe urma, i l-a spus. Si o ruga pe ea, sa primeasca sa-i fie lui sotie. Iar ea i-a raspuns lui: Daca vei face cele ce-ti voi porunci tie, voi face si eu voia ta. Iar el i-a zis ei: orice-mi vei porunci mie, indata voi face.

Deci, i-a zis lui: Sa mergi la casa ta si sa nu gusti nimic, pana ce te voi chema. Iar el, cu bucurie, a fagaduit sa faca aceasta, insa nu-i~daduse lui o zi hotarata, cand il va chema. Deci, a trecut intaia, a doua si a treia zi, dar nu l-a chemat pe el. Iar el, din dragoste, rabda, cu tarie, acestea toate făcându-se după purtarea de grija a lui Dumnezeu. Deci, intru a patra zi, a trimis la el, care pierea de foame si nu putea, de slabiciune, sa vina pe picioarele sale. Insa, sprijinit fiind pe cineva, a venit. Iar ea gătise masă, asemenea şi pat si i-a zis lui: “Iata masa”, iată si patul, ce poruncesti, mai intai, sa faci?

Atunci i-a zis ei: Miluieste-ma si-mi dă, mai intai, să mananc, că pier. Apoi, i-a zis lui: iata, daca ai flamanzit, m-ai uitat si pe mine si~toate poftele le-ai uitat si nu poftesti decat numai sa te saturi de paine. Deci, cand iti vor veni tie aceste ganduri, sa primesti acest fel de doctorie a postului si te vei izbavi de tot gandul viclean si rau. Inca, sa ma crezi pe mine, frate, că, dupa moartea barbatului meu, nici cu tine nici cu altul nu mă voi însoţi, ci, cu ajutorul Hristos-ului meu, voi petrece in curăţenie.

Atunci, s-a umilit omul acela si s-a minunat de curatia ei si de mintea ei cea întreagă. Si i-a zis ei: De vreme ce a binevoit Dumnezeu să mă mântuiască pe mine, prin intelepciunea ta, acum ce mă sfatuiesti sa fac? Iar ea,~cunoscandu-si tineretea si frumusetea ei, ca nu cumva si ea sa patimeasca unele de acest fel, i-a zis lui: Socotesc că nu iubesti pe nimeni, după Dumnezeu, ca pe mine, precum şi eu, cu adevarat, dupa Dumnezeu, te iubesc. Dar avem porunca Stăpânului nostru, Care zice: De voieste cineva să vina dupa Mine si nu-si va urî pe tatăl său şi pe maica sa, pe femeie şi pe copii şi pe frati si pe surori, chiar si sufletul său însuşi, nu poate să-Mi fie Mie ucenic.

Deci, de vei voi, eu te sfatuiesc sa ne indepartam unul de altul, pentru Dumnezeu, ca să-ţi socoteasca si tie Domnul că te-ai lepadat de femeia~ta, pentru El. Si mie, asemenea, să mi se socotească că m-am lepădat de bărbatului meu. Si, iată că este o mânăstire în părţile noastre. Si, dacă doreşti cu adevarat să te lepezi de lume, mergand acolo, leapădă-te. Si vei plăcea lui Dumnezeu, cu adevarat.

Deci, el, indata si-a impartit bogatia sa la saraci, si s-a dus in manastirea aceea, si a petrecut acolo pana la moartea sa, si a fost calugar iscusit. Asemenea si acea fericită femeie, cea întreagă la minte, s-a dus la o manastire de fecioare si, plăcând lui Dumnezeu, s-a mutat la veşnica viaţă”.

~Iar acestea toate ni le-a spus nouă Părintele Simeon şi am proslavit pe Dumnezeu, a Caruia este slava, acum şi pururea şi in vecii vecilor! Amin.