Întru aceasta să cunoaşteţi, fiilor, cât de mare lucru este milostenia, pentru că şi în acest veac ajută şi întru cel de dincolo; de bucurie duhovnicească umple, spre Dumnezeu apropie şi asemenea cu îngerii ne face. Că despre ea se zice în Scriptură: “Faceţi milostenie, ca şi vouă să vă fie milostiv Domnul”. “Daţi”, zice, “şi vi se va da vouă”. Că scris este: “Pe focul cel aprins îl stinge apa, iar milostenia curăţeşte păcatele”. Şi iarăşi zice: “Să ascundeţi milostenia în sânurile săracilor, că aceştia se roagă pentru~voi”.
Şi iarăşi, ne învaţă pe noi, bunul Dumnezeu, zicând: “Dacă ai îndestulare multă, apoi mult să dai, iar dacă ai mai puţin, apoi după putere să te sârguieşti a da cu bucurie”.
Că, fraţilor, mare este puterea postului şi a primirii de străini, precum se scrie: “Cela ce primeşte pe prooroc în nume de prooroc, plata proorocului va lua, şi cela ce primeşte pe cel drept, în nume de drept, plata dreptului va lua”.
Deci, acestea să ne fie ştiute, iubiţilor fraţi, şi să ne silim a face mai ales milostenie, care este vârful tuturor bunătăţilor, ca să câştigăm viaţa cea veşnică întru cereştile~lăcaşuri. Dumnezeului nostru slavă, acum şi pururea.