Proloage – 07 Aprilie – Întru această zi, învățătură către tot creștinul, despre păcatul beției

O, fiilor, vedeți ce fel de talant mi-a dat mie Dumnezeu, pe care va să-l ceară de la mine, la înfricoșătoarea judecată! Dar, care-i talantul? Este să mă îngrijesc de sufletele voastre și să semăn sămânța cea dumnezeiască în sufletele voastre. Drept aceea, când umblați în Legea Domnului, atunci mi se bucură inima, iar, când vă văd călcând porunca Domnului, atunci mâhnirea mă mănâncă pe mine.

Pentru aceea v-am și scris vouă acestea, fiii mei, spre a voastră învățătură și ascultare, ca să nu vă~biruiți de beția cea rea. Că a zis marele Apostol Pavel: “Bețivii nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu, ci gătită le este lor osânda veșnică, împreună cu ucigașii, cu hoții și cu desfrânații. La neamurile cele mai dinainte, arătat este de Dumnezeu, că mari oameni și plăcuți lui Dumnezeu au căzut din pricina beției: împărați au căzut din domnie, puternicii și-au răsturnat puterea, vitejii de sabie s-au tăiat, bogații au sărăcit, cei ce mulți ani ar fi trăit, degrabă au murit. Că, fără să aștepte judecata lui Dumnezeu, bețivii singuri se omoară.

Din beție, de ar muri cineva, apoi, lui însuși își este vrăjmaș și ucigaș, iar pomenirea lui este neplăcută lui~Dumnezeu. Fiule, în neamul cel de acum, să nu râvnești celor răi, nici bogaților ce petrec în iubire de păcate și în spurcăciuni, că toate acestea neplăcute sunt lui Dumnezeu. Se cade, dar, nouă să socotim: ce ne face nouă beția cea fără de lege? Mintea ne pierde, uneltele ne strică, câștigul îl cheltuiește. Beția face pustiu pământul bogaților pe care oamenii îi pradă, iar oamenilor cei de rând, beția datorii le face. Meșterilor celor isteți, beția le strică meșteșugul, le întoarce mintea și nu le ajunge plata lucrului lor, iar la oamenii cei simpli, aduce boale, rușine, ocară și sărăcirea.

Beția încurcă pe frați în certuri și în~bătăi, pe femei le desparte de bărbații lor, dureri la picioare face, tremurare la mâini, vederea ochilor o pierde. Beția oprește a merge la biserică și nu lasă a se ruga lui Dumnezeu, a citi cărți nu îngăduie, frica lui Dumnezeu din inimă gonește, la moarte dă pe om, în locul cel veșnic îl trimite. Beția pierde frumusețea; de râs, celor treji, ne face. La cine este gâlceavă? La bețiv. De cine râd oamenii? De bețiv. Cui îi sunt ochii vineți? Bețivului. De la cine auzi: “Oh, amar și vai?”. De la bețiv. Cine mănâncă de dimineața? Bețivul. Cine doarme până târziu? Bețivul. Că tot bețivul se desparte de Dumnezeu și de oameni și se~îmbracă în haine rupte.

Deci, acestea știindu-le, o, fraților, să ne lepădăm de beția și de băutura cea rea. Să auzim pe Pavel, Apostolul Domnului, pe însuși vasul alegerii, zicând către Timotei: “De acum nu bea numai apă, ci, folosește puțin vin pentru stomacul tău și pentru desele tale slăbiciuni”. Fraților, să fiți treji, pentru că vrăjmașul nostru, diavolul, treaz este, nu beat, ci caută să înghită toți bețivii.

O, amar, unde se vor ascunde bețivii, cei ce zac ca morții și de la Dumnezeu au fugit pentru beție, și de la Duhul Sfânt s-au depărtat pentru năravul beției. Îngerul cel păzitor plânge pentru beție, iar~dracii se veselesc și se bucură pentru bețivii care aduc diavolului jertfă beției. Că diavolul, bucurându-se, zice: “Niciodată nu mă veselesc și nu mă bucur, ca de jertfa oamenilor celor păgâni, precum și de jertfa bețivilor creștini. Pentru că, cu cei bețivi sunt toate voile mele. Că bețivii ai mei sunt, iar cei treji ai lui Dumnezeu”. Deci, diavolul a zis dracilor: “Mergeți și învățați pe creștini la beție și la toată pofta voii mele”. Iar sfinții îngeri, venind la Sfinții Părinți, le-au spus lor toate acestea, cu mare grijă, pentru această pricină, că doar ar despărți pe creștini de la beția și băutura cea rea. Deci, Sfinții Părinți au scris această cinstită și sfântă scrisoare și~dreptcredincioasă învățătură și au dat-o sfintelor biserici, spre ascultarea creștinilor, spre pregătirea pentru viața veșnică și împărtășirea Împărăției Cerurilor. Deci, de va asculta cineva rânduiala aceasta a Sfinților și de Dumnezeu purtătorilor Părinți și va viețui cu trează minte, făcând lucruri plăcute lui Dumnezeu, moștenitor va fi vieții celei veșnice și desfătării bunătăților celor negrăite. Iar cela ce nu va asculta această dreaptă învățătură, osândit va fi, cu diavolul împreună, în osânda cea veșnică. De care să ne izbăvească pe noi Hristos, Dumnezeul nostru, a Căruia este slava, acum și pururea și în vecii vecilor! Amin.