Proloage – 05 Martie – Întru această zi, cuvânt din Pateric, despre ascultare

Doi frați trupești au venit să locuiască într-o mânăstire. Unul era postitor, iar celălalt și-a ales ascultarea. Și orice-i zicea lui părintele, făcea fără de îndoială, că de multe ori îi zicea: “Mănâncă dimineața”, și el mânca. Și iar îi zicea: “Să nu mănânci până seara”, și nu mânca. Și la alte asemenea, orice i se poruncea, cu bucurie împlinea.

Și, pentru ascultarea lui, era vestit la toți în mânăstire. Și, pizmuindu-l pe el, fratele lui a zis întru sine: “Îl voi ispiti pe el de are ascultare”. Și,~venind la părintele, a zis: “Trimite, cu mine, pe fratele meu, ca să facem împreună cutare treabă”. Și l-a slobozit pe el starețul.

Deci, dacă a venit la râu, întru care era mulțime de crocodili, a zis postitorul, către fratele său: “Pogoară-te în râu și treci”. Și s-a pogorât și au venit crocodilii și-i lingeau trupul lui și nu l-au vătămat. Și, văzând postitorul, i-a zis: “Ieși din râu”. Și a ieșit nevătămat.

Deci, călătorind ei, au aflat un trup lepădat pe cale și a zis postitorul: “De am avea o haină veche, am pune-o peste el”. Răspuns-a fratele: “Mai bine să ne rugăm, poate, cumva, va învia acesta”. Și, au stat~la rugăciune și, rugându-se ei, a înviat acela. Și se lăuda postitorul, zicând: “Pentru postirea mea, a înviat acesta”.

Dar a descoperit Dumnezeu, părintelui mânăstirii, toate. Și dacă s-au întors, a zis starețul, către postitor: “De ce ai ispitit așa pe fratele tău, la râu? Că, iată, pentru ascultarea lui, a înviat Dumnezeu pe cel adormit”.

Dumnezeului nostru slavă, acum și pururea și în vecii vecilor! Amin.