Proloage – 05 August – Despre gândul rău şi iertarea vrăjmaşului (Cuvânt din Pateric)

Un frate din Libia a venit la ava Siluan, in muntele Panefo, si i-a zis lui: “Ava, am un vrajmas, care mi-a facut multe rele; că şi ţarina mea, cand eram in lume, mi-a rapit-o si, de multe ori, s-a purtat ca un vrajmas. Iar, acum, a pornit si oameni otrăvitori, ca sa ma omoare. Am, oare, voie sa-l dau la dregator?”.

Zis-a lui, bătrânul: “Fă, fiule, precum crezi”. A zis fratele: “Cu adevarat, ava, de va fi pedepsit, se va folosi mult sufletul lui”.~Raspuns-a batranul: “Fă, fiule, cum socotesti”. Si a zis fratele: “Sa ne ridicam, Părinte, să facem rugaciune si voi merge la dregator”.

Deci, ridicandu-se si rugandu-se amandoi, cand au ajuns sa zica: “Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri”, a zis batranul: “Si nu ne ierta noua greselile noastre, precum nici noi nu iertam gresitilor nostri”. Si a zis, bătrânului, fratele: “Nu aşa, Părinte”. Iar batranul a zis: “Ba aşa, fiule, de vreme ce, cu adevarat, vei voi sa mergi la dregator, ca să-ţi facă tie razbunare, eu alta rugaciune nu-ti voi face tie”.

~Si, punand metanie, fratele a iertat pe vrajmasul său. Dumnezeului nostru slavă, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.