Proloage – 04 Decembrie – Întru această zi cuvânt din Pateric, despre slobozirea din pustie a bătrânului ce grăia cuvinte de rătăcire

A venit un bătrân la ava Lot, în pustia cea mică a Arsenolaitului, şi l-a rugat pe el să-i poruncească lui să petreaca aproape de dânsul. Şi l-a primit pe el ava Lot şi trăia în reculegere.

Deci, veneau unii la ava Lot, iar el îi îndemna pe dânşii să meargă la bătrânul cel slab, însă acela le grăia lor cuvintele rătăcirii lui Origen. Iar ava Lot se supăra, zicând: “Nu cumva părinţii vor zice că şi noi tot rătăcirea lui Origen învăţăm?”.~Deci căuta cum l-ar îndeparta din locul acela, dar se temea de porunca lui Dumnezeu despre dragostea aproapelui.

Însă, sculându-se, a mers la ava Arsenie şi i-a spus lui de bătrânul acela. Iar ava Arsenie i-a zis lui: “Să nu-l goneşti, ci să-i spui: “Aceasta este de la Dumnezeu, să mănânci şi sa bei precum voieşti, numai cuvinte să nu grăieşti. Şi, de va voi, apoi va putea să se îndrepteze, şi, chiar de nu va voi să se îndrepteze, el singur va pleca din locul acela şi astfel nu va fi din pricina ta”.

Deci, ducându-se ava Lot, a făcut aşa. Iar bătrânul acela, auzind acestea, n-a voit să se îndrepteze, ci~cu dinadinsul îl ruga, zicându-i: “Pentru Domnul slobozeşte-mă de aici, de vreme ce nu mai pot suferi să stau în pustie”. Şi, sculându-se, a ieşit, cu dragoste slobozit fiind.