Proloage – 03 Februarie – Întru această zi, cuvânt din Pandoc, că nu se cade a căuta la faţa omului

Făţărnicia şi plăcerea omenească, le aflăm pe amândouă prihănite şi lepădate de Sfintele Scripturi, de vreme ce cuvintele celor făţarnici sunt viclene şi laudele lor mincinoase, aducând materie lesne stricăcioasă în firea omului, ca lemnele şi fânul care aţâţă focul. Despre ei, a zis Proorocul: “Cei ce vă fericesc, vă înşeală pe voi şi, în loc de folos, vă fac pe voi a păcătui. Că bogatul adună prieteni mulţi, iar săracul, şi de cel ce-i este prieten adevărat, se desparte; şi moartea săracului nebăgată în seamă va fi”.

~Iar nouă nu se cuvine a face aşa, ci datori suntem a ne sfii unul de altul, şi nu trupeşte să căutăm pe aproapele. Şi să ne ferim, ca între noi să nu fie nimic din cele ale prietenilor celor făţarnici; ci, adică, în Hristos, să scoatem pe sărac din mâinile păcătoşilor şi să-l izbăvim pe el. Pentru că, zice Psalmistul: “Dumnezeu a risipit oasele celor ce plac oamenilor; ruşinatu-s-au, că Dumnezeu i-a urgisit pe ei” (Psalmi 52,7). Că nu este bine a fi ruşinat la judecată. Că, zice Scriptura: “Să nu primeşti sprijin omenesc pentru sufletul tău, nici să te învoieşti cu vreun dregător la judecată”.

Căci a zis dreptul Iov: “Căutând la faţa voastră nu voi minţi”. Iar~Iacov zice: “Fraţii mei, nu căutând la faţa omului să aveţi credinţă în Domnul nostru Iisus Hristos, Domnul slavei. Căci, dacă va intra în adunarea voastră un om cu inele de aur în degete, în haină strălucită, şi va intra şi un sărac, în haină murdară, iar voi puneţi ochii pe cel care poartă haină strălucitoare şi-i ziceţi: “Tu şezi bine aici”, pe când săracului îi ziceţi: “Tu stai acolo, în picioare”, sau: “Şezi jos, la picioarele mele”, n-aţi făcut voi, oare, în gândul vostru, deosebire între unul şi altul, şi nu v-aţi făcut judecători cu socoteli viclene?” (Iacob 2, 1-3).

Că nu ştiţi ce fel de suflet este în acel sărac, nici în cel cu haină~luminoasă, şi n-aţi luat seama că este şi un judecător al gândurilor celor rele. Şi iarăşi, mai zice: “Dacă pliniţi Legea lui Hristos, adică să iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi, bine faceţi. Iar de vă uitaţi la faţă, păcat faceţi, şi veţi fi mustraţi de Lege, ca nişte neascultători”. Asemenea şi la Pilde, zice: “Nu este bine a se sfii de faţa celui necurat, şi nu se cuvine a se abate de la dreptate, la judecată. Că cel ce zice celui necurat că este drept, blestemat este de noroade şi urât între neamuri. Iar cel ce mustră pe cel necurat, îi face lui bine, ca să vie către dânsul binecuvântarea”.

Şi Pavel zice: “Nu este făţărnicie la Dumnezeu. Cei ce se socotesc, aici,~a fi mari, acolo, nimic nu vor fi. Că Dumnezeu nu se uită la faţă. Că i-a zis Dumnezeu lui Samuil, pentru fiii lui Israel: ‘Să nu te uiţi la faţa şi la mărimea lor, că omul la faţă caută, iar Dumnezeu la inimă priveşte'”. Încă şi Domnul, auzind de la unii: “Iată mama Ta şi fraţii Tăi stau afară, vrând să Te vadă” – a răspuns şi a zis, întinzându-Şi mâna Sa spre ucenicii Săi: “Iată mama Mea şi fraţii Mei. Că, oricine va face voia Tatălui Meu, acela Îmi este Mie frate, soră şi mamă”, a Căruia este slava în veci. Amin.