Prima Sâmbătă a Postului Mare: Minunea grâului fiert

În Prima Sâmbătă a Postului Mare, ne amintim de minunea Sfântului Teodor Tiron, a grâului fiert. La cincizeci de ani după martiriul Sfântului Teodor, împăratul Iulian Apostatul (361-363), a gândit un plan de ispitire a creştinilor aflaţi în Prima Săptămână a Postului Mare. Cunoştea că creştinii se curăţesc prin post, mai ales în această săptămână (de aceea ea este şi cunoscută sub numele de Săptămâna Curată). Prin urmare, el a ordonat polemarhului (şefului militar) Constantinopolului să meargă în ascuns şi să stropească toată mâncarea din pieţe cu sângele animalelor aduse ca jertfă idolilor.

Sfântul Teodor i-a apărut în vis Arhiepiscopului Eudoxie, spunându-i să adune toţi creştinii luni dimineaţă şi să-i înveţe să nu cumpere mâncare din pieţe; iar ca mâncare să fiarbă “colivă” şi să o mănânce cu miere în acea săptămână. Ierarhul l-a întrebat pe Sfântul Teodor ce vrea să zică prin “colivă”. El a răspuns: „Coliva este ceea ce numim grâu fiert, în Evhaite”. Astfel, planul împăratului de a aduce închinare idolilor a fost zădărnicit, iar oamenii evlavioşi au rămas neîntinaţi în vremea Săptămânii Curate.

Încă de la mijlocul secolului al V-lea, Biserica Ortodoxă l-a cinstit pe Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron în Prima Sâmbătă a Postului Mare. Vineri seara, la Sfânta Liturghie a Darurilor Mai Înainte Sfinţite, după rugăciunea din amvon, se cântă Canonul Sfântului Mare Mucenic Teodor, compus de Sfântul Ioan Damaschinul. După aceea, se binecuvântează coliva şi se împarte credincioşilor. Cinstirea Marelui Mucenic Teodor în Prima Sâmbătă a Postului Mare a fost stabilită de Patriarhul Nectarie al Constantinopolului (381-397).

TROPARUL SFÂNTULUI TEODOR TIRON: “Mari sunt faptele credinţei! În izvorul văpăii ca într-o apă de odihnă Sfântul Mucenic Teodor s-a bucurat. Că în foc cu totul fiind ars, ca o pâine plăcută Preasfintei Treimi s-a adus. Pentru rugăciunile lui, Hristoase Dumnezeule, mântuieşte sufletele noastre.”

Troparul către Sfântul Teodor este destul de asemănător cu Troparul Profetului Daniel şi al celor Trei Sfinţi Tineri (17 decembrie şi Duminica de dinaintea Naşterii Domnului), amintindu-ne că şi el a avut credinţa drept platoşă, după cum învaţă Epistola întâia către Tesaloniceni a Sfântului Apostol Pavel (5: 8): “Dar noi, fiind ai zilei, să fim treji, îmbrăcându-ne în platoşa credinţei şi a dragostei şi punând coiful nădejdii de mântuire”.

Sfântul Teodor Tiron este, de asemenea, cinstit şi pe 17 februarie.

Termenul „apă de odihnă” provine din Psalmul 22: “La loc de păşune, acolo m-a sălăşluit; la apa odihnei m-a hrănit.” El se găseşte şi în Troparul Profetul Daniel:

“Mari sunt faptele credinţei; că în mijlocul izvorului văpăii, ca întro apă de odihnă sfinţii trei Tineri s-au bucurat şi Proorocul Daniel păstor leilor ca unor oi s-a arătat. Pentru rugăciunile lor, Hristoase Dumnezeule, miluieşte-ne pe noi.”

(probabil din Cartea Daniel):

1.  Şi a grăit Daniel către supraveghetorul pe care căpetenia famenilor îl pusese peste Daniel, Anania, Misael şi Azaria:12.  “Încearcă o dată cu servii tăi timp de zece zile şi dă-ne să mâncăm bucate din zarzavaturi şi să bem apă!13.  Apoi să te uiţi la chipurile noastre şi la chipul tinerilor care mănâncă din bucatele regelui şi cum ţi se va părea, aşa fă cu supuşii tăi!”14.  Atunci el le-a ascultat această rugăminte şi a încercat timp de zece zile.15.  Şi după un răstimp de zece zile, ei arătau mai frumoşi şi mai graşi la trup decât toţi tinerii care mâncau din bucatele regelui. 

În ipacoi (glasul al 2-lea), pentru 17 decembrie, se menţionează că un înger a transformat cuptorul într-un loc de odihnă pentru cei Trei Sfinţi Tineri.