Mutarea Icoanei Adormirii Maicii Domnului, de la Constantinopol în Peşterile Îndepărtate ale Kievului

Icoana Peşterilor din Kiev a Adormirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu este una dintre cele mai vechi icoane din Biserica Ortodoxă Rusă. Icoana Maicii Domnului a fost încredinţată unui grup de patru arhitecţi bizantini, care în 1073 au adus-o Sfinţilor Antonie şi Teodosie ai Peşterilor.

Merită mentionată una dintre minunile săvârşite la Icoana Maicii Domnului. Doi prieteni, Ioan şi Serghie, şi-au pecetluit prietenia în faţa ei. După mulţi ani, Ioan, mutându-se la Domnul, a lăsat o parte din averea sa Mânăstirii Peşterilor şi i-a dat lui Serghie o parte spre păstrare pentru fiul său de cinci ani, Zaharia, pe care să îl ia sub tutela sa. Când Zaharia a împlinit cincisprezece ani, i-a cerut moştenirea, dar Serghie insista susţinând că Ioan împărţise totul săracilor. Ba chiar a intrat în Biserica Adormirii Maicii Domnului şi a jurat înaintea icoanei făcătoare de minuni că nu ar fi păstrat nimic.

Când a încercat să sărute icoana, însă, nu a mai putut nici măcar să se apropie de ea. A alergat la uşă, strigând dintr-o dată: „Sfinţilor Antonie şi Teodosie! Ajutaţi-mă să nu fiu pedepsit pentru înşelăciunea mea. Rugaţi-o pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu să alunge mulţimea de demoni care mă chinuie. Să ia aurul şi argintul. Sunt ascunse în grânarul meu”. Zaharia a dat toată moştenirea Mânăstirii Peşterilor, unde şi el însuşi a fost tuns călugăr. Din acel moment, nimeni nu s-a mai jurat în faţa icoanei făcătoare de minuni (24 martie).

De mai multe ori, Icoana a apărat ţara de invazia inamicului. În 1677, când turcii au asediat Chigirin şi pericolul ameninţa Kievul, Icoana a fost purtată în procesiune în jurul oraşului, aproape întreaga zi de 27 august. Maica Domnului a binecuvântat armatele ruseşti care mergeau la bătălia de la Poltava (1709). În 1812, din nou Icoana a fost purtată în jurul Kievului. Icoana este cinstită de două ori pe parcursul anului: 3 mai şi 15 august.