publicat în: Mânăstiri

Mânăstirea Sfântul Ilie Nuşeni – ştiri despre noua biserică

Ctitorii principali dintre oameni, ai sfântului nou lăcaş de închinăciune al Sfintei Mânăstiri „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” de la Nușeni, zidit prin voia şi cu lucrarea lui Dumnezeu, sunt Călin Oniţa şi Vasile Kontra.

La sfârşit de secol XX, s-a înfiinţat Sfânta Mânăstire „Sfântul Prooroc Ilie” de la Nuşeni. Hramul vine chiar de la numele ctitorului său, ajuns aici din Mânăstirea Sfântul Ilie – Topliţa.

În zona Becleanului, Arhiepiscopul Teofil (Herineanu) al Clujului aprobase, încă de pe vremea păstoririi sale, înfiinţarea unei mănăstiri în apropierea ţinutului natal. Terenul destinat noului aşezământ monahal era obţinut de Episcopul Nicolae Ivan, în anul 1923, întinzându-se pe o suprafaţă de 116 ha teren arabil şi 104 ha teren forestier. Părintele Marius Avram, paroh în localitatea Nuşeni, avea să impulsioneze, la rândul său, întreaga comunitate creştină din zonă, în vederea ridicării Sfintei Mânăstiri Sfântul Ilie – Nuşeni.

Piatra de temelie a noului aşezământ Sfântul Ilie – Nuşeni a fost pusă în 1994, de PS Irineu Bistriţeanul, pe timpul stăreţiei Părintelui Ilie Cira (1991-1995). Pe atunci, Protos. Sofian Ardelean, fost vieţuitor al Mănăstirii Sihăstria şi stareţ al Mănăstirii Nicula, aducea cu sine proiect de zidire după modelul Sihăstriei, cu binecuvântarea ÎPS Bartolomeu. Atunci, au început şi lucrările la fundaţia bisericii.

Astăzi, reprezentanţii eparhiei recunosc că “meritul deosebit este al ÎPS Mitropolit Bartolomeu, care, ca un Părinte iubitor şi excepţional administrator, a reuşit să învingă toate greutăţile şi neajunsurile ivite de-a lungul timpului la Nuşeni şi, datorită căruia, mănăstirea este înfloritoare şi prosperă”. În 20 august 2002, acesta declara:

„Astăzi, consider că rectitoresc Mânăstirea de la Nuşeni, aducând un grup de monahi de la Mânăstirea Rebra-Parva, în frunte cu Părintele Paisie, pe care îl numesc stareţ”.

Înainte de 2002, s-au ridicat stăreţia, bucătăria, sala de mese (trapeza), chiliile, arhondaricul, beciurile şi alte spaţii aferente necesare slujirii şi desfăşurării bunului program al vieţii monahale.

Este primul edificiu ridicat cu ajutorul credincioșilor din Nuşeni şi din satele învecinate, edificiu care găzduiește, la partea superioară, Paraclisul “Sfântul Nicolae”, unde, timp de zece ani, s-au oficiat sfintele slujbe.

Biserica închinată Sfântului Prooroc Ilie a fost construită în perioada 2002-2012, în stil nord-moldovenesc, cu altar, naos, pronaos și pridvor. Pictura este realizată de soții Moldoveanu (Ioan şi Daniela) din Bucureşti şi ucenicii lor, putând primi în interior 140 de persoane.

Clopotniţa a fost ridicată între anii 2006-2010, îmbinând stilul moldovenesc, cu accentele sudice. Pe peretele vestic al clopotniței, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, ocrotitorii celor mai multe lăcașuri ortodoxe din spațiul bistrițean, străjuiesc mânăstirea. În clopotniță se află și veșmântăria, un depozit de carte și un magazin cu obiecte bisericești.

Cel de-al doilea Paraclis al Mânăstirii funcţionează drept capelă pentru „sătucul de pe deal”- cimitirul. Mânăstirea deţine, de asemenea, un heleşteu cu peşte și un atelier de icoane.

Obştea de 22 de vieţuitori a Sfintei Mânăstiri Sfântul Ilie Nuşeni este condusă de Părintele stareţ Protosinghel Paisie Iloaie, ridicat în Duminica a 5-a după Paşti (a Samarinencei), 30 mai 2021, la rang de Arhimandrit, odată cu târnosirea (sfinţirea mare a) bisericii aşezământului monahal “Sfântul Ilie”, de către Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.

„Ceea ce noi facem aici, prin trăire duhovnicească, să fie osteneală sfântă pentru mântuire, întru slujirea neîncetată a lui Dumnezeu”, mărturisea Părintele stareţ.

Tot în ziua de 30 mai 2021, ctitorii principali ai Sfintei Mânăstiri „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” de la Nuşeni – Călin Oniţa şi Vasile Kontra – au primit „Crucea Transilvană” pentru mireni, cea mai înaltă distincție a Mitropoliei Clujului.