Luna noiembrie în 5 zile: pomenirea Sfinţilor Mucenici Galaction şi Epistimi (+250)

Sfinţii Galaction şi Epistimi au trăit pe vremea împărăţiei lui Decius (250-253) în cetatea Emesa, din Fenicia. Părinţii lui Galaction erau păgâni şi au învăţat credinţa cea dreaptă, de la un monah, Onufrie, care i-a şi botezat pe ei şi pe fiul lor, Galaction. Asemenea şi Epistimi era născută din părinţi păgâni şi, măritată fiind cu Galaction, a fost botezată de bărbatul ei.

Deci, ei hotărându-se să-şi păzească fecioria, şi-au împărţit săracilor averea lor şi s-au făcut amândoi monahi, el într-o mânăstire de călugări, ea într-o mânăstire de fecioare, în slujba lui Hristos, nevoindu-se în rugăciune şi ascultare, arzând, ca două făclii, în dragoste de fraţi şi în aspra petrecere.

Şi, fiind prinşi de stăpânitorul Ursus şi aduşi la întrebare, au fost bătuţi rău şi, aducând nişte trestii ascuţite, dregătorul a poruncit slujitorilor să-i înţepe pe sub unghiile mâinilor şi picioarelor. Iar Sfinţii răbdau, strigând: “Noi slujim lui Hristos. Dumnezeul Cel Adevărat, iar de zeii cei deşerţi ne lepădăm”. Şi li se tăiară mâinile şi picioarele, iar la urmă şi capetele. Şi era Sfântul Galaction de treizeci de ani, iar Sfânta Epistimi de şasesprezece ani. Dumnezeului nostru, slavă!