Luna noiembrie în 2 zile: Pătimirea Sfinţilor Mucenici Achindin, Pigasie, Aftonie, Elpidifor şi Anempodist (+341-345)

Aceşti Sfinţi au fost din pământul Persiei, pe vremea împărăţiei lui Saporie cel Mare (310-379), cel care a ridicat prigoană împotriva creştinilor. În vremea aceea, între oamenii care slujeau la curte erau în taină şi creştini. Dintre Sfinţii pomeniţi astăzi erau Achindin, Pigasie şi Anempodist, oameni mai de frunte şi întăriţi în credinţă.

Deci, au fost pârâţi aceştia trei la împăratul, nu numai că ei cred în Cel Răstignit, dar şi că, în ascuns, pe mulţi alţii îi vatămă cu aceeaşi învăţătură. Drept aceea, prigonitorii spărgând uşile casei, unde erau adunaţi Sfinţii la rugăciune, i-au prins şi, legându-i, i-au adus în faţa împăratului.

Şi, mărturisind credinţa, au fost daţi la chinuri. Au fost bătuţi cu toiege ghimpoase, spânzuraţi şi arşi pe coaste cu făclii aprinse şi i-au întins pe paturi de fier arse în foc. Ci Sfinţii, prin rugăciune, au surpat jos pe un idol de seamă al perşilor. Au fost băgaţi apoi in căldări cu smoală şi cu plumb topit în clocot şi aruncaţi în mare. Şi din toate, rămânând nevătămaţi, Sfinţii au adus la credinţă şi pe alţi curteni de seamă, ca Aftonie şi Elpidifor, acesta fiind cel dintâi din sfatul împăratului, cât, proslăvind ei pe Hristos, li s-au tăiat capetele, împreună cu alţi şapte mii, în frunte cu maica împăratului însuşi.

Asemenea Achindin, Pigasie şi Anempodist, fiind aruncaţi într-o groapă cu fiare şi rămânând nevătămaţi, au fost închişi într-un cuptor ars în foc şi aşa şi-au luat sfârşitul nevoinţei lor.