Luna martie în 13 zile: aducerea moaștelor celui dintre Sfinți Părintele nostru Nichifor, Patriarhul Constantinopolului

Acest mare arhiereu, Sfântul Nichifor, Patriarhul Constantinopolului, a fost izgonit din scaunul său, în Insula Proconis, pentru cinstirea icoanelor, de rău credinciosul împărat Leon Armeanul. Și, viețuind el în surghium, în lipsuri și în strâmtori vreme de cincisprezece ani, Sfântul apărător al dreptei credințe a răposat cu pace, în anul 828, și a fost îngropat în Biserica Sfântului Teodor, din acea insulă, biserică de dânsul zidită.

Și au trecut ani mulți și au pierit mulți rău credincioși împărați: Leon Armeanul, Mihail cel Gângav și fiul său, Teofil. Iar după moartea împăratului Teofil, binecredincioasa Teodora împărăteasa și fiul ei Mihail cel foarte tânăr, au luat sceptrul împărăției grecești și au lepădat rătăcirea împăraților dinainte, care luptaseră împotriva Sfintelor icoane. Asemenea, au pierit de pe pământul celor vii și mulți rău-credincioși patriarhi. Iar acum era pe scaunul patriarhicesc din Constantinopol, arhiereu, după pravilă, Sfântul Metodie Patriarhul: și s-a întors o dată cu el și cinstirea Sfintelor icoane.

Deci, după ce s-a sărbătorit, cu multă strălucire, biruința dreptei credințe în Duminica Ortodoxiei, la anul 842, Sfânta Teodora împărăteasa și fiul ei Mihail, primind sfatul Sfântului Metodie Patriarhul, au hotărât să aducă în cetatea de scaun și moaștele Sfântului Patriarh Nichifor, din locul lor de izgonire, spre împăcarea poporului credincios, după surghiunul nedrept în care s-a stins cinstitul Mărturisitor al dreptei credințe. Drept aceea, nezăbovind, fericitul Metodie a luat cu sine mare sobor de arhierei, de clerici și de monahi, și mulțime de popor și, mergând în Insula Proconis, au aflat moaștele Sfântului Nichifor. Și le-au așezat cu cinste și evlavie în raclă nouă de mare preț și, purtându-le în alai sărbătoresc, le-au adus până la Constantinopol. Și au ieșit, în întâmpinarea sfintelor moaște, însuși împăratul cu maica sa și mult popor, cu lumânări, cu cădiri și cu cântări, s-au închinat lor cu smerenie și negrăită bucurie. Au luat apoi sfânta raclă și au dus-o, mai întâi, în marea Biserică a Sfintei Sofii, de unde Sfântul Nichifor fusese izgonit.

Și, a fost dat ca, în ziua în care fusese izgonit, adică la 13 martie, în aceeași zi, după 33 de ani, să se și întoarcă. Iar a doua zi, după această prea frumoasă întâmpinare, a fost dusă racla cu sfintele moaște, din Sfânta Sofia, în Biserica Sfinților Apostoli, şi a fost așezată acolo, ca un dar de mare preț, la loc de cinste, rânduindu-se în această zi de prăznuire, în Sinaxarul cel de peste an, întru pomenirea Sfântului Nichifor Mărturisitorul și întru slava lui Hristos, Dumnezeul nostru, Celui slăvit împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt în veci. Amin.