Luna ianuarie în 24 zile: pomenirea Sfintei Xenia din Sankt-Petersburg, cea Nebună pentru Hristos

Sfânta Xenia a trăit în al 18-lea secol, dar se cunosc relativ puţine despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii sale în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elisabeta şi Ecaterina a doua.

Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. A rămas văduvă la vârsta de 26 de ani, când soţul său a murit brusc, la o petrecere. A plâns moartea soţului ei, şi mai ales pentru faptul că acela murise fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia a renunţat la lucrurile lumeşti şi a urmat calea cea grea a nebuniei pentru Hristos, a cărei rădăcină se află în Prima Epistolă către Corinteni (I Corinteni 1, 18-24, I Corinteni 2, 14, I Corinteni 3,18-19).

Ea a început să îmbrace hainele soţului ei şi să ceară să fie numită “Andrei” Feodorovici. Aceasta le zicea oamenilor că ea a murit, şi nu soţul ei. Într-o oarecare măsură, aceasta era adevărat. A renunţat la felul ei de viaţă anterior şi a renăscut duhovniceşte. Când a dăruit altora casa şi tot ceea ce avea, rudele sale s-au plâns autorităţilor. După ce au discutat cu Xenia, autorităţile rămăseseră convinse că era întreagă la minte şi că avea dreptul să dea tot ce avea, după bunul plac. Curând, nu i-a mai rămas nimic pentru sine, aşa încât a început a umbla în zona săracă a Petersburgului, fără un loc unde să îşi plece capul. Refuza orice ajutor din partea rudelor, fericită să fie liberă de orice legături cu lumea.

Când uniforma în roşu şi verde a soţului ei s-a învechit, a continuat să poarte zdrenţe de aceleaşi culori. După o vreme, Sfânta Xenia a părăsit Petersburgul pentru 8 ani. Se crede că a fost în pelerinaj la locurile sfinte din întreaga Rusie. Se poate ca ea să fi vizitat pe Sfântul Teodor de Sanaxar (19 februarie), de asemenea militar. Viaţa lui se schimbase dramatic, după ce un tânăr ofiţer a murit în timpul unei petreceri, la băut. Poate că acest ofiţer fusese chiar soţul Sfintei Xenia. În orice caz, îl cunoştea pe Sfântul Teodor şi a avut de câştigat în urma sfaturilor sale.

Sfânta Xenia a revenit, într-un final, în Petersburg, unde îşi băteau joc de ea şi o insultau pentru comportamentul straniu. Când primea bani de la oameni, lua doar monede mici, pe care le folosea să îi ajute pe săraci. Îşi petrecea nopţile în rugăciune, fără să doarmă, pe un câmp din apropierea oraşului.

Curând, virtutea sa şi darurile ei au început să fie remarcate. A prezis evenimente ce urmau să aibă loc şi să afecteze cetăţenii Petersburgului şi chiar familia regală. Împotriva voii sale, a început să fie cunoscută ca un plăcut lui Dumnezeu. Oamenii considerau vizitele sale în casele sau căminele lor ca mari binecuvântări.

Sfânta Xenia a trăit aproximativ 45 de ani după moartea soţului ei, şi a plecat la Domnului la vârsta de 71 de ani. Data exactă şi împrejurările nu sunt cunoscute, dar se crede că aceasta a avut loc la sfârşitul secolului al 18-lea. A fost înmormântată în Cimitirul Smolensk.

Prin anii 1820, oamenii făceau pelerinaj la mormântul ei, pentru a se ruga pentru sufletul ei şi cerându-i să se roage lui Dumnezeu pentru noi. Atât de mulţi vizitatori luau pământ din mormântul său, încât trebuia să fie înlocuit în fiecare an. Mai târziu a fost construită o bisericuţă, pe mormântul Sfintei.

Cei care îşi îndreaptă rugăciunile către Sfânta Xenia, primesc vindecare din bolile lor şi eliberare de greutăţi. Este, de asemenea, cunoscută pentru ajutorarea celor care îşi caută de lucru.