Luna ianuarie în 23 zile: Pomenirea Sfântului Sfinţit Mucenic Clement, Episcop al Ancirei, şi a Sfântului Mucenic Agatanghel

Fericitul şi minunatul Clement era din Ancira Galatiei, din tată păgân şi din mamă binecredincioasă, Sofia cu numele, născut către anul 280 de la Hristos. A intrat în mânăstire la vârsta de 12 ani, iar, pentru viaţa lui înţeleaptă, a fost făcut arhiereu la 20 de ani. Şi se nevoia cu propovăduirea dreptei credinţe, pe timpul domniei păgânilor împăraţi Diocleţian(284-305) şi Maximian(286-305), amândoi aprigi prigonitori ai creştinilor.

Iar fericitul Agatanghel era roman de neam şi a fost botezat de însuşi Clement, care atunci se afla la Roma, propovăduind credinţa şi întărind pe cei prigoniţi de urgia împărătească. Deci, prinşi fiind ei şi aruncaţi în temniţă, împreună cu alţi creştini, a fost hotărât ca fiecare să fie trimis la locul său de naştere, ca să fie judecat acolo. Şi Agatanghel s-a ascuns în corabia care avea să ducă pe Sfântul Clement, că, nevrând el să se despartă de dânsul, l-a însoţit până la Ancira. Şi au fost daţi acolo în seama guvernatorului Luchie, ca împreună cu alţi creştini să fie osândiţi.

Şi, fericiţii Clement şi Agatanghel, stând în faţa guvernatorului Luchie şi mărturisind cu tărie credinţa lor în Hristos, au fost daţi la tot felul de chinuri; bătuţi cu toiege, spânzuraţi, arşi pe coaste, cu făclii aprinse, aruncaţi în cuşca cu fiare, băgaţi câte două zile în varniţa cu var, întinşi pe paturi de fier înroşite, aruncaţi în cuptor fierbinte, azvârliţi peste ţepi tăioase şi altele asemenea, încât se minunau prigonitorii de tăria răbdării lor.

Deci, nevrând ei să se lepede de credinţă, a poruncit dregătorul să li se taie capetele, dimpreună cu alţi bărbaţi, femei şi copii care crezuseră în Hristos. Şi aşa s-au mutat fericiţi în cereştile lăcaşuri. Şi se face pomenirea lor la 23 ianuarie.