Luna februarie în 5 zile: Pomenirea Sfintei Muceniţe Agata (+251)

Această Sfântă a fost dintr-o cetate a Siciliei ce se chema Palermo, fecioară de neam ales şi plină de averi pământeşti, şi era strălucită cu frumuseţea trupului, iar dragostea lui Hristos era podoaba sufletului ei. Deci, împărăţind păgânul Decius, iar Quintilian fiind pus de dânsul conducător al Siciliei, a ieşit păgâneasca poruncă pentru prigonirea şi uciderea creştinilor.

Şi conducătorul, auzind de această fecioară că este creştină, cuprins de gânduri necurate, a poruncit să fie adusă la judecata lui, în cetatea Catania. Iar ea, pe drum, între ostaşi, nu înceta a-L ruga pe Hristos să o întărească, să-şi mărturisească credinţa sa.

Deci, intrând în Catania, a poruncit dregătorul să o ducă în casa unei femei necredincioase, anume Afrodizia, ca să o despartă de credinţa în Hristos şi să o întoarcă spre dragostea lumească. Dar ea, ţinându-se tare în credinţă, dorea să moară, mai bine, de muceniceasca moarte, decât să se lepede de Hristos. Drept aceea, a fost dusă înaintea lui Quintilian şi, mărturisind ea pe Hristos, dregătorul poruncii, după alte chinuri, să îi strujească trupul, cu toate că îl mustra Sfânta, zicând: “Nu te sfieşti, călăule, a tăia piept de femeie, pe care şi tu l-ai supt la maica ta?”. Dar a vindecat-o, noaptea, Dumnezeu, în temniţă, prin arătarea Sfântului Apostol Petru.

Deci, au scos-o iarăşi la judecată şi, rămânând statornică în credinţă, au târât-o pe cioburi ascuţite şi au ars-o cu cărbuni aprinşi. Şi aşa, aruncată fiind în temniţă, şi-a dat sufletul la Dumnezeu.