Luna decembrie în 9 zile: Zămislirea Sfintei Ana, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Domnul şi Dumnezeul nostru, vrând să-şi gătească pentru Sine locaş însufleţit pe pământ, casă sfântă spre sălăşuirea Lui, a trimis pe îngerul Său către drepţii Ioachim şi Ana, dintru care a voit să se nască Maica Sa, şi le-a vestit lor, care erau neroditori şi sterpi, că le-a dat Dumnezeu lor dar de zămislire, spre naşterea Fecioarei. Drept aceea, s-a zămislit Sfânta Fecioară Maria şi s-a născut din sămânţă bărbătească, însă din făgăduinţă, fiind părinţii ei, adică, bătrâni şi sterpi.

Că numai Hristos singur S-a născut din Sfânta Fecioară Maria mai presus de fire, negrăit şi netâlcuit, precum El singur ştie, fără de voie trupească. Şi, Dumnezeu desăvârşit fiind, toate ale iconomiei Lui celei după trup, desăvârşit le-a luat asupra Sa – adică firea oamenilor, aşa precum a zidit-o şi a plăsmuit-o dintru început. Deci, ziua aceasta, o prăznuim ca aducere aminte a Zămislirii Maicii lui Dumnezeu în pântecele maicii sale, Sfânta şi Dreapta Ana, zămislire binevestită, pe pământ părinţilor ei şi oamenilor, printr-un înger. Acest lucru l-a făcut Dumnezeu, Care din nimic le-a înfiinţat pe toate, deşteptând pântecele cel sterp spre aducere de rod, şi pe cea care îmbătrânise fără de copii, maică născătoare de copii cu preaslăvire a lucrat-o – sfârşit vrednic al cererii celei drepte a drepţilor ei părinţi – pe Fecioara dăruind-o, dintru care Însuşi Dumnezeu avea să vină în trup, spre cea de a doua naştere a toate câte sunt. Că aşa a binevoit Dumnezeu ca nişte părinţi, înţelepţi şi mijlocitori ai oamenilor, să nască fiică, pe cea aleasă din toate neamurile şi dinainte hotărâtă, mai înainte de veci. Şi se face acest sobor întru cinstita casă a Născătoarei de Dumnezeu, ceea ce este în Svorani, aproape de preasfânta ei biserică.