Luna decembrie în 10 zile: pătimirea Sfinţilor Mucenici Mina, Ermoghen şi Evgrav (+315)

Aceștia au trăit pe vremea împărăției lui Maximian (305-313). Deci, pornindu-se niște întrebări de la alexandrini, a fost trimis Mina de împărat ca să le dezlege, de vreme ce el se afla cunoscător a toată înțelepciunea și era deprins la cuvintele ritoriceşti, fiind învățat la Atena și dobândind meșteșugul grăirii frumoase, ca unul ce era de neam atenian. Acesta, venind în Alexandria, nu numai că a luminat pe alexandrini în îndoielile pe care le scorniseră, dezlegând toate întrebările, ci încă și pe cei ce primiseră cuvântul credinței lui Hristos i-a hotărât ca să-l ție mai adevărat și a tămăduit și mulți bolnavi.

Împăratul, aflând de aceasta, a trimis pe Ermoghen eparhul, poruncindu-i ca să înduplece pe Mina să se lepede de credința creștinilor și, de n-ar vrea să se supună, după ce-l va chinui în tot chipul, să-l piardă. Acesta a adus pe Sfântul la judecată, dar de vreme ce-i stătea împotrivă și nu voia să se plece, întâi a pus de i-a scos tălpile picioarelor, al doilea i-a scos ochii și al treilea i-a tăiat limba. Văzând însă pe Mucenic că, minunat și preaslăvit se tămăduia în acele părți vătămate ale trupului său, încă și pe doi îngeri care acopereau capul Sfântului Mina, eparhul Ermoghen s-a întors și a crezut în Hristos și a luat Botezul chiar de la Sfântul Mina. Și nu numai aceasta, ci mai apoi și vrednicia arhieriei a luat de la episcopii creștini.

Aceasta auzind, împăratul a scris din nou la Alexandria și a trimis de i-a adus pe amândoi înaintea lui și, încercând să-i despartă de credința în Hristos și văzând că nu poate să-i plece, a poruncit să împungă pe Sfântul Ermoghen în pântece cu o suliță, să-i taie mâinile și picioarele și să-l pună pe un grătar de foc, iar ce va rămânea în trup să se arunce în râu. Iar pe Sfântul Mina a poruncit să-l spânzure la un loc întunecat și să-i lege de picioare o piatră foarte grea. Acestea făcându-se după poruncă, Sfinții, însă, fiind păziți de îngeri, prin dumnezeiasca putere, au stat întregi și sănătoși înaintea împăratului și aspru, ca pe un păgân, l-au mustrat. Atunci, Sfântul Evgraf, care era scriitor al Sfântului Mina, a mărturisit cu îndrăzneală pe Hristos și a grăit multe cuvinte împotriva împăratului, de față ocărându-l. Iar împăratul, nesuferind a fi biruit și înfruntat de cuvintele Sfântului, pornindu-se spre multă mânie, a scos sabia și a omorât, cu mâna sa, pe Evgraf. Deci, împreună cu Evgraf au fost uciși și Sfinții Mina și Ermoghen de slugile împăratului, care au năvălit asupra lor cu cuțitele. Iar sfintele lor moaște, s-au adus, prin dumnezeiască rânduială, la Bizanț, făcând multe minuni și semne nepovestite.