Icoana Maicii lui Dumnezeu “A Semnului”, “Rădăcina din Kursk”

Icoana Rădăcinii din Kursk, a Maicii lui Dumnezeu, “A Semnului”, este una dintre cele mai vechi icoane ale Bisericii Ruse. În secolul al XIII-lea, în timpul invaziei tătare, când tot ţinutul rusesc se afla la mare necaz, oraşul Kursk, devastat de hoarda lui Batu, a rămas pustiu.

Într-o zi, în împrejurimile oraşului, un vânător a observat o icoană veche, aşezată pe o rădăcină, cu faţa la pământ. Vânătorul a ridicat-o şi a văzut că imaginea din icoană era similară cu cea din Icoana din Novgorod, “Znamenie”.

Odată cu apariţia acestei icoane, a apărut şi prima sa minune. Când vânătorul a ridicat sfânta icoană, de pe pământ, atunci, din acel loc unde icoana fusese aşezată, a izvorât un izvor puternic, cu apă curată. Acest lucru se întâmpla pe 8 septembrie, în anul 1259.

Vânătorul a decis să nu lase icoana în pădure şi i-a ridicat, ca loc de odihnă, un adevărat mic paraclis, în care a aşezat icoana nou-apărută a Preasfinei Născătoare de Dumnezeu. Curând, locuitorii din oraşul Rila au auzit despre acest lucru şi, nefiind departe, au început să viziteze locul arătării acesteia, pentru a venera noua icoană sfântă.

Ei au mutat icoana în Rila şi au aşezat-o într-o nouă biserică în cinstea Naşterii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Dar icoana nu a rămas acolo. A dispărut şi a revenit pe locul său anterior de arătare. Locuitorii Rilei au luat-o din nou şi au dus-o în oraş, dar icoana revenea pe locul său anterior. Toată lumea a realizat, apoi, că Născătoarea de Dumnezeu prefera locul apariţiei icoanei sale.

Ajutorul special acordat de Maica lui Dumnezeu, prin această icoană, este legat de evenimente importante din istoria rusească: războiul de eliberare a naţiunii ruse, în timpul incursiunii polono-lituaniene din 1612, războiul din 1812. După această icoană au fost făcute mai multe copii, care au fost, de asemenea, trecute în calendar.

/ Slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe /