Icoana Maicii Domnului JIROVIŢ

Icoana Jiroviţ a Maicii Domnului a apărut în anul 1470 în vecinătatea Jiroviţ-ului, la graniţa cu Grodnensk. În pădurea aparţinând demnitarului ortodox lituanian Alexander Solton, păstorii au zărit o lumină extraordinar de strălucitoare, în timp ce priveau printre ramurile unui păr aflat deasupra unui pârâu, la poalele unui deal. Păstorii s-au apropiat şi au văzut în copac o icoană strălucitoare a Maicii Domnului. Cu veneraţie, ciobanii i-au dus icoana lui Alexandru Solton. Alexandru Solton nu a acordat nicio atenţie istorisirii păstorilor, dar a luat icoana şi a aşezat-o într-un cufăr.

În ziua următoare, Solton a avut oaspeţi şi voia să le arate ceea ce se găsise. Spre uimirea sa, nu a mai găsit icoana în cufăr, deşi o văzuse cu puţin timp înainte. După o vreme, ciobanii au descoperit iar icoana în acelaşi loc şi i-au adus-o din nou lui Alexandru Solton. De data aceasta, însă, a primit icoana cu mare respect şi a promis să construiască o biserică în cinstea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, pe locul descoperirii icoanei. În jurul bisericii de lemn s-a format, în curând, o aşezare şi s-a întemeiat o parohie.

În jurul anului 1520, biserica a fost complet arsă, în ciuda eforturilor locuitorilor de a stinge focul şi de a salva icoana. Toată lumea credea că icoana a fost distrusă. Cu toate acestea, câţiva copii aui unor ţărani, care se întorceau de la şcoală, au văzut o arătare minunată. Preasfânta Fecioară, extraordinar de frumoasă şi de strălucitoare, stătea pe o piatră a bisericii arse, iar în mâinile Sale avea icoana despre care toată lumea credea că fusese distrusă. Copiii nu au îndrăznit să se apropie de Ea, dar s-au grăbit să le spună rudelor şi cunoscuţilor despre viziune.

Toată lumea a considerat istorisirea despre viziune ca fiind o revelaţie divină şi s-a dus pe deal cu preotul. Icoana Jiroviţ a Maicii Domnului, complet nevătămată de foc, stătea pe o piatră, cu o lumânare aprinsă în faţa ei. Pentru o vreme, au aşezat icoana în casa preotului, iar piatra a fost îngrădită. Când au construit o biserică din piatră, au aşezat icoana care făcea minuni, acolo. O mânăstire de călugări s-a dezvoltat mai târziu în jurul bisericii. Fraţii săi au condus lupta pentru ortodoxie, împotriva uniatismului şi latinismului.

În 1609, mânăstirea a fost capturată de uniaţi şi a rămas în mâinile lor, până în 1839. În acest timp, Icoana Jiroviţ a Maicii Domnului a fost venerată atât de uniaţi, cât şi de catolici. În 1839, mânăstirea a fost înapoiată ortodocşilor şi a devenit primul loc unde s-au reluat slujbele ortodoxe, al frontierei vestice ruseşti.

În timpul Primului Război Mondial, au adus la Moscova Icoana Jiroviţ a Maicii Domnului, iar la începutul anilor 1920 a fost returnată mănăstirii. În prezent, se află în Catedrala Adormirea Maicii Domnului a Mânăstirii Jiroviţ, în Eparhia de Minsk, şi este profund venerată pentru ajutorul său plin de har. Icoana este sculptată în piatră şi măsoară 43×56 cm.

(Cu ajutorul lui Dumnezeu, traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe)