Icoana BOGOLIUBOV (IUBITOAREA DE DUMNEZEU) a Maicii Domnului

Icoana Bogoliubov a Maicii lui Dumnezeu, una dintre cele mai vechi icoane făcătoare de minuni ale Rusiei, a fost pictată în secolul al XII-lea, la cererea Prinţului Andrei Bogoliubinschi (4 iulie), în amintirea arătării Maicii lui Dumnezeu înaintea acestuia. Pictată pe lemn de chiparos, icoana este remarcabilă prin dimensiunile sale mari.

În anul 1131, o icoană a fost trimisă din Constantinopol, Sfântului Prinţ Mtislav (Teodor, după botez, cinstit pe 15 aprilie în Rusia, şi aşezată în mânăstirea Devici din Vişgorod, pe locul antic al oraşului Sfintei Olga – 11 iulie).

Într-o noapte din vara anului 1155, Prinţul Andrei scotea în ascuns icoana făcătoare de minuni a Maicii lui Dumnezeu din Biserica Vişgorod, fără binecuvântarea tatălui său, Prinţul Gheorghe Dolgoruchi, şi pornea cu ea către nord, spre Suzdal. Unele surse spun că tatăl său i-ar fi lăsat prin testament icoana, Prinţului Andrei. Mai târziu, această icoană ar fi fost cunoscută sub numele de Icoana Vladimir (26 august, 23 iunie, 21 mai). Tradiţia spune că este una dintre icoanele pictate de Sfântul Evanghelist Luca (18 octombrie) sau o copie făcută după original.

La peste şapte kilometri de Vladimir, caleaşca ce transporta icoana făcătoare de minuni s-a oprit şi nu a mai putut fi mişcată din acel loc. Prinţul Andrei i-a cerut preotului Nicolae, care îl însoţea, să săvârşească o Slujbă a Paraclisului, înaintea icoanei. Îndelung s-a rugat Andrei înaintea icoanei sfinte, cu lacrimi. Mai târziu, el intra în cortul său, continuându-şi rugăciunile, cu multă râvnă. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu i s-a arătat ţinând un mic pergament în mâna dreaptă şi zicând: “Nu-mi doresc să-mi iei Icoana în Rostov; ci în oraşul Vladimir, aici, în acest loc (locul apariţiei sale minunate), vei construi o biserică din piatră şi o mănăstire în cinstea Naşterii mele”.

Apoi, Preacurata Fecioară a ridicat o mână către cer şi a primit binecuvântare de la Hristos Mântuitorul, după care a dispărut.

Ascultând voia Maicii lui Dumnezeu, Prinţul Andrei a construit o biserică de piatră, închinată Naşterii Maicii Domnului, precum şi o mânăstire. După aceasta, Prinţul a comandat pictorilor de icoane pricepuţi să o reprezinte pe Preasfânta Fecioară, aşa cum o văzuse în viziunea sa: în întregime, cu un pergament în mâna dreaptă, iar faţa sa fiind îndreptată spre Mântuitorul, în colţul din dreapta-sus. Când biserica a fost finalizată, icoana pe care o comandase a fost aşezată înăuntru, iar ziua de 18 iunie a fost desemnată ca zi de cinstire anuală a apariţiei Maicii lui Dumnezeu. Icoana care descrie apariţia Preasfintei Născătoare de Dumnezeu a rămas la Bogoliubov şi a fost numită Icoana Bogoliubov.

Sfântul Andrei a numit atât mănăstirea, cât şi oraşul care a apărut în jur, Bogoliubov, pentru că a zis: “Maica lui Dumnezeu iubeşte acest loc”. Prinţul a devenit, de asemenea, cunoscut sub numele de Bogoliubschi (“Iubitorul de Dumnezeu”). Icoana Vladimir a rămas în mănăstire, până la finalizarea lucrărilor la Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Vladimir, apoi a fost mutată în catedrală.

Icoana Bogoliubov a Maicii lui Dumnezeu a fost slăvită prin nenumărate minuni şi, pe parcursul multor secole, ea i-a întărit în credinţă pe creştinii evlavioşi ai Rusiei şi i-a vindecat de neputinţele lor. Faima minunilor care au avut loc înaintea icoanei i-a inspirat pe credincioşii din multe locuri, să realizeze copii ale acestei icoane sfinte, unele dintre ele fiind, de asemenea, făcătoare de minuni.

Icoana Bogoliubov a Moscovei (1157) arată mai mulţi sfinţi adunaţi înaintea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu: Mitropoliţii de Moscova Petru, Alexie, Iona şi Filip; Fericiţii Vasile şi Maxim, nebuni pentru Hristos; Cuvioasa Parascheva; Sfântul Vasile cel Mare; Sfântul Alexie, omul lui Dumnezeu; Simeon, ruda Domnului; Apostolul Petru; Cuvioasa Muceniţă Evdochia şi Muceniţa Paraschevi. În unele variante ale icoanei sunt, de asemenea, incluşi următorii sfinţi: Sfântul Onufrie, Cuvioasa Maria Egipteanca, Zosima şi Savatie şi marile Muceniţe Varvara şi Ecaterina.

În 1771 a fost înfiinţată o zi de sărbătoare anuală, în cintea Icoanei Bogoliubov, spre cinstirea salvării oraşului Vladimir şi a împrejurimilor, de ciumă. De îndată ce icoana a fost adusă la Vladimir, ciuma a dispărut. A devenit, apoi, obişnuită aducerea Icoanei de la Bogoliubov, la Vladimir, pe 21 mai. Se mai obisnuieşte ca, mulţime de oameni să poarte în procesiune icoana, la momente diferite, prin provincia Vladimir. Icoana a rămas la Mânăstirea Bogoliubov, la peste 10 Km. de oraş. În 1820, locuitorii oraşului Vladimir au împodobit icoana cu veşmânt scump.

Înainte de revoluţia bolşevică, icoana se obişnuia sa fie adusă în oraşul Vladimir pe 21 mai, unde rămânea până pe 16 iulie, când era returnată mânăstirii.

Pe pergamentul din icoană, se poate citi: O, Învăţătorule Cel Prea Mare, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul meu şi Dumnezeul meu, auzi rugăciunea Maicii Tale, căci se roagă pentru lume”.

/ Slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe /