Icoana Ahtir a Maicii Domnului

Icoana Ahtir a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu a apărut în ziua de 2 iulie 1739, în satul Ahtir din zona Harkov, la est de Kiev.

Părintele Vasile Danilov, un om drept şi cu credinţă puternică, era preot al Bisericii Adormirea Maicii Domnului, din Ahtir. Vrând să probeze o coasă nouă, acesta a ieşit din biserică, la câmp. Începând să taie iarba înaltă, Părintele Vasile a observat, însă, o Icoană a Maicii Domnului strălucind cu o lumină puternică. Azvârlind deoparte coasa, a căzut în genunchi şi a început să se roage, apoi a luat icoana în casa sa.

Icoana a rămas în casa preotului timp de trei ani. Nimeni, vreodată, nu a mai putut petrece noaptea în aceeaşi cameră cu icoana, pentru că o temere inexplicabilă îl forţa să iasă.

Mai mult decât atât, într-o noapte, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu avea să Se arate înaintea Părintelui Vasile, într-un vis, reproşând acestuia că nu curăţase Icoana în cei trei ani de când o găsise. Trezit din somn, el a spălat icoana, cu apă, apoi s-a întors la culcare. În acea noapte, urma să aibă, însă, un alt vis, în care se vedea pe el însuşi mergând la râu pentru a vărsa apa cu care apucase să spele icoana. Maica lui Dumnezeu îi apărea din nou înainte, poruncindu-i să se întoarcă acasă cu apa, explicându-i că ea va vindeca oamenii, de malarie şi febră.

Când fiica Părintelui Vasile s-a îmbolnăvit de malarie, el i-a dat o parte din acea apă, să bea, iar ea, cu adevărat a fost vindecată. Alţii au primit vindecare, în acelaşi mod. Preotul a decis, prin urmare, ca icoana să nu mai rămână în casa lui, aşa încât a dus-o în biserică.

Unui iconar, pe nume Ioan, i s-a cerut, mai apoi, să restaureze icoana. Fiul său suferind de malarie, Ioan şi-a amintit cum apa folosită pentru spălarea icoanei vindecase oameni de această boală. Aşa încât, el a spălat icoana şi i-a dat fiului său o parte din apă, să o bea. Tânărul a fost vindecat pe loc, existând ulterior multe alte astfel de minuni.

Minunile săvârşite la Icoana Ahtir au fost cercetate, nu mai puţin de trei ani. În 1751, Sfântul Sinod a decis că rapoartele legate de minuni erau adevărate şi au declarat Icoana ca fiind “făcătoare de minuni”.

Împărăteasa Elisabeta a ridicat o biserică, din piatră, în Ahtir, în cinstea Icoanei, pentru care a donat personal două mii de ruble. Sfântul Ioasaf din Belgorod (cinstit în mod aparte pe 4 septembrie şi 10 decembrie, anual) a binecuvântat piatra de temelie. Biserica a fost târnosită în anul 1768.

Ţarul Nicolae a ordonat, la rândul său, ca, în sâmbăta de dinainte de Cincizecime, Icoana Ahtir să fie scosă din Catedrala Acoperământul Maicii Domnului şi să fie purtată în procesiune spre Mânăstirea Ahtir-Sfânta Treime. Icoana urma sa revină în Catedrală în Săptămâna Tuturor Sfinţilor. Din păcate, Icoana a fost furată din Catedrala Acoperământul Maicii Domnului, în ziua de 1 aprilie 1905. Fuseseră realizate, însă, multe copii ale Icoanei Ahtir, înainte de a fi furată.

Pe 2 iulie, numeroase biserici binecuvântează apa, în amintirea vindecărilor care au avut loc după ce Maica lui Dumnezeu i-a poruncit Părintelui Vasile Danilov să spele icoana.

Icoana este destul de neobişnuită şi nu pare să aibă un prototip. Este pictată într-un stil occidental şi O arată pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu având capul descoperit. Răstignirea lui Hristos este descrisă în proporţii mult mai mici, iar Preasfânta Fecioară pare să privească direct către Sfânta Cruce. Mâinile Dânsei sunt ţinute cu palmele alăturate, iar degetele mâinii drepte îndreptate în sus, nereprezentând un gest de rugăciune tipic iconografiei ortodoxe.

/ Slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe – 2022/