Ciumarca – o sărbătoare care apare doar în calendare ortodoxe săteşti

Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana, ocrotitorul Episcopiei Severinului şi Strehaiei, întemeia, în urmă cu peste 600 de ani, Sfânta Mânăstire Vodiţa, începând viaţa monahală şî în Sfintele Mânăstiri  Topolniţa, Coşuştea Crivelnic şi Gura Motrului, pe lângă alte biserici ctitorite în zona Mehedinţeană.

Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana, însă, a fost şi cel care avea sa instituie în zonă, încă din timpul său, o sărbătoare pe care oamenii o ţin cu străşnicie până astăzi: Ciumarca. Numele sărbătorii Ciumarca aminteşte despre minunile de vindecare de ciumă, săvârşite de Bunul Dumnezeu prin rugăciunile Sfântul Nicodim.

Acesta este motivul pentru care, mai multe sate din zona amintită pot fi surprinse de turişti serbând ceva aparte – cu oamenii îmbrăcaţi în costume nationale, într-o zi de vineri anume rânduită pentru fiecare sat în parte – diferit de ceea ce ei întâlnesc prin părţile de unde vin.

Răspândită în Europa după anul 1347, cel mai probabil provenită de prin Asia, ciuma, sau moartea neagră, crea la acea vreme panică mare, ajungând aici prin intermediul vaselor comerciale. Cu toate acestea, meleagurile mehedinţene au fost binecuvântate de Dumnezeu, conform înregistrărilor istorice, numeroşi oameni fiind tămăduiţi prin lucrarea lui Dumnezeu şi mijlocirea Sfântului Nicodim de la Tismana, pe acolo pe unde acesta se întâmpla şi trecea. Oamenii aveau parte de o astfel de minune, prin care li se salva viaţa, îndeosebi când participau la ea postind şi rugându-se.

Iar ziua de vineri rânduită pentru fiecare sat, se vede şi astăzi, în plină sărbătoare. Ea respectă rânduiala stabilită de însuşi Sfântul Nicodim, pentru fiecare sat în parte. Ca urmare, în respectiva zi de vineri, de Ciumarcă, oamenii se adună să săvârşească împreună Sfânta Liturghie, la intrarea în localitate, iar apoi citesc rugăciuni de îndepărtare a bolilor molipsitoare.

Aceasta se întâmplă anual, în fiecare sat din zona de munte a Mehedinţiului. Ciumarca este o zi de rugăciune obştească, pentru ca Dumnezeu să îi ferească pe locuitori de toate bolile sufleteşti şi trupeşti. Deşi se mănâncă doar de post, Ciumarca îi strânge laolaltă pe fiii satelor, bucuroşi să se revadă, ea devenind pentru fiecare sat un al doilea hram, o a doua sărbătoare a localităţii respective.

În prezent, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, se preocupă de păstrarea acestei sărbători, participând alături de săteni, pe rând, în ordinea hotărâtă altădată de Sfântul Nicodim de la Tismana, la această zi de sărbătoare vindecătoare: Ciumarca.

Am suprins şi noi câteva dintre aceste zile, pe care vi le dezvăluim şi dumneavoastră: vineri, 11 septembrie (cum s-a întâmplat în anul 2020), a fost sărbătoarea Ciumarca în Satul Șușița (Com. Breznița de Ocol), vineri 4 septembrie (tot în 2020), a fost Ciumarca satului Balotești (Com. Izvorul Bârzii); vineri, 9 octombrie (2020), credincioşii mehedinţeni din Satul Marga au prăznuit şi ei Ciumarca, vineri, 4 decembrie (2020), comunitatea sătească Șiroca, filie a parohiei Marga, cinstea aceeaşi sărbătoare a Ciumarcăi, unde Sfântul Nicodim a hotărât să se aibă în vedere întotdeauna vinerea de dinaintea prăznuirii Sfântului Ierarh Nicolae…

Iar în acest an, 2021, Ciumarca a marcat vinerea din 28 mai pentru credincioşii mehedinţeni din satul Godeanu, săvârşind Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, după tradiţie, pe Dealul Chiciora. Conform reprezentanţilor Bisericii, în fiecare an, de Ciumarcă, credincioşii din zona de munte a Mehedinţiului se adună ca la o adevărată nedee. La Godeanu, Ciumarca se ţine în prima vineri după sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Postirea şi, pentru cei care pot, ajunarea deplină se împletesc cu acel pelerinaj colectiv de la baza dealului până pe cea mai înaltă culme.

De fiecare dată, în fiecare dintre sate, ierarhul citeşte rugăciuni speciale pentru izbăvirea de boli molipsitoare, precum şi rugăciunile rânduite de Sfântul Nicodim de la Tismana pentru a se citi la Ciumarcă.