Sfânta Iuliana, Prinţesă de Olşansk, a trăit în primul sfert al secolului al XVI-lea. Tatăl ei, Prinţul Iurie Dubroviţky de Olşansk, a fost unul dintre binefăcătorii Peşterilor Lavrei din Kiev.
Fecioara, plină de Dumnezeu, s-a mutat la Domnul la vârsta de doar şaisprezece ani. Trupul ei, care a fost înmormântat în Peşterile Lavrei Kievului, lângă Marea Biserică, a fost găsit neputrezit, în timpul Arhimandritei Eliseea Pleteneţ (1599-1624).
Sfintele moaşte se aflau în sfântul lăcaş, în timpul unui incendiu care a avut loc în Marea Biserică în anul 1718, acestea fiind aşezate mai apoi, într-o raclă, în Biserica Peşterilor din Apropiere.
Sfânta Iuliana i-a apărut, într-un vis, Arhimandritului Petru Movilă (ulterior Mitropolit al Kievului), reproşându-i nepăsarea şi lipsa de respect arătate faţă de sfintele sale moaşte. Acesta a poruncit să se făurească o nouă sfântă raclă, împodobită, cum se cuvine, de către călugăriţe evlavioase.
Pe el se află inscripţia: „Prin voia Creatorului Cerului şi al Pământului, Iuliana, ocrotitoarea şi marea mijlocitoare la Cer, se odihneşte aici pentru totdeauna. Iată sfintele moaşte… vindecare de orice patimă… Împodobeşti Raiul, Iuliana, ca o frumoasă floare…”
Multe minuni s-au săvârşit prin Sfânta Iuliana, iar ea îi ajută pe cei care se închină cu evlavie şi credinţă sfintelor sale moaşte. Este cinstită în mod aparte pe 6 iulie, anual, cât şi pe 10 octombrie, împreună cu cei şapte sfinţi ai Volniei.
/ Slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe – 2022/