publicat în: Vieţi de Sfinţi

Aflarea Sfintelor Moaşte ale Sfântului Vasile, Episcop de Riazan

Descoperirea şi mutarea Sfintelor Moaşte ale Sfântului Vasile, Episcop de Ryazan (3 iulie), au avut loc prin râvna Arhiepiscopului Teodoret al Ryazanului (1605-1617). Aşa a rânduit Pronia Divină ca, în vreme de necaz, să fie slăvit Sfântul Vasile. Descoperirea Sfintelor sale Moaşte şi mutarea lor în Biserica Ryazan-Adormirea Maicii Domnului (mai pe urmă, a Naşterii) din Kremlin Ryazan-Pereslav a avut loc pe 10 iunie 1609. Aceasta a devenit catedrală, în timpul Episcopului Iona al II-lea de Ryazan (1522 -1547).

Sfintele Moaşte ale Sfântului Vasile au fost aşezate într-o raclă în stânga stranei, lângă iconostas. Un tropar şi un Condac au fost, apoi, compuse. Din acel moment, numele Sfântului Vasile a fost “comemorat în toate bisericile Eparhiei Ryazan”. Oamenii apelau la acesta, ca la un “mijlocitor permanent al lor, un ajutor în dureri şi primejdii”. Sub Arhiepiscopul Moise (1638-1651), o criptă de piatră a fost construită deasupra Sfintelor Moaşte ale Sfântului Vasile, în 1638, iar peste ea a fost aşezată icoana Murom a Maicii Domnului “Rugăciunea lui Vasile”.

În acea perioadă, slujbele de mulţumire către Sfântul Vasile se oficiau în bisericile din Ryazan. Prima sărbătoare solemnă a Mutării Sfintelor Moaşte ale Sfântului Vasile a avut loc la 10 iunie 1645, sub Arhiepiscopul Moise. Mai mult implicat în venerarea ierarhului de Ryazan, a fost Arhiepiscopul Misail (1651-1655). La porunca sa, în 1653, o inscripţie a fost realizată pe un vas mare de argint pentru binecuvântarea apei: “Această cupă este din Ryazan-Pereslavl, din Catedrala Adormirii Maicii Domnului şi Purtătorilor de Pătimire Sfinţii Boris şi Gleb, şi Părintele nostru între Sfinţi Vasile, Episcopul de Ryazan, Făcătorul de Minuni”.

În 1655, Sfântul Vasile era descris pe o cruce de argint, împreună cu Sfântul Ioan Înaintemergătorul Domnului şi cu Sfântul Iona, Mitropolitul Moscovei. În 1712, pe vremea Mitropolitului Ştefan Iavorschi, o capelă din piatră a fost construită pe locul de înmormântare original al Sfântului Vasile, la Biserica Borisoglebsk, prin zelul funcţionarului Nichita Altukhov. În anii 1722-1723, sub Ţarul Petru I, a fost efectuată o cercetare formală pe marginea Sfântului, după care Sfântul Vasile a fost descris pe o icoană împreună cu alţi sfinţi ruşi. Mitropolitul Dimitrie (Sechenov) al Novgorodului, în timp ce era Episcop de Ryazan (1752-1757), a compilat Slujba Sfântului Vasile, “având în vedere mai întâi scrierea Troparului, Condacului şi Canonului”.

Prin eforturile sale, o nouă criptă a fost construită deasupra Sfintelor Moaşte ale Sfântului Vasile, conţinând o raclă şi o icoană a Sfântului. În 1782, racla a fost împodobită de Arhiepiscopul de Ryazan şi Zaraisk, Simon (Lagova) (1778-1804). În 1810, sub Arhiepiscopul de Ryazan şi Zaraisk, Teofilact (Rusanov), un decret al Sfântului Sinod a fost promulgat cu privire la cinstirea Sfântului Vasile în Duminica Tuturor Sfinţilor. Pe 4 octombrie 1836, a fost inaugurat un nou memorial pe locul descoperirii Sfintelor Moaşte ale Sfântului Vasile. A fost înfiinţat prin zelul preotului Bisericii Borisoglebsk, Simeon Panov. În 1871, Arhiepiscopul Alexie (Rjaniţchi, 1867-1876) oficia Dumnezeiasca Liturghie la Biserica Borisoglebsk, la ziua sărbătorii Sfântului Vasile, 3 iulie, pentru prima dată.

Sub Arhiepiscopul Paladie (Raev, 1876-1882) Sfântul Sinod din 1881 a numit următoarele zile pentru comemorarea Sfântului Vasile: 3 iulie, ziua mutării sale la Domnul, şi 10 iunie, ziua Mutării Sfintelor Moaşte ale acestuia. Chiar şi astăzi, Sfântul Vasile este venerat în mod special în ţinutul Ryazan. În fiecare lăcaş al Episcopiei de Ryazan există icoana sa. În majoritatea bisericilor, în plus, se găseşte o frescă ce îl arată pe Sfânt plutind pe apă, pe mantia sa, cu Icoana Murom a Maicii Domnului în mână. În catedrală, în fiecare miercuri seara, un Acatist se cântă pentru acesta.