Îmi povestea cum a rămas orfan de tatăl său, care a căzut pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial.
Cred că apropierea de Patriarhul Iustin a fost şi pentru faptul că, însuşi Patriarhul a suferit de aceeaşi durere a orfanului de război. Altcum şi altfel de limbaj au doi orfani de mici, plecaţi pe drumurile înstrăinării.
A trebuit să meargă în lume să-şi facă un rost. Aşa a ajuns la Galaţi până la 10 ani ca să înveţe meseria de tâmplar, început de calfă fără să bănuiască vreodată că-şi va face tot în acelaşi oraş dunărean, început de lucrare arhierească.
Patronii au plâns când Gheorghiţă Cristea a plecat, lăsându-i cu amintirea unui prâslea voinic, săritor şi sincer ca zglobiul izvor de munte.
Veșnică pomenire!
†Calinic
Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului
Vezi celelalte mesaje, sau lasa si tu mesajul tau, dand click AICI! [https://www.lacasuriortodoxe.ro/ips-gherasim]