Zorile se ivesc iar negura ce invaluise pana atunci pamantul arid al Iudeii, se risipea putin cate putin.
Deodata, o lumina orbitoare ii doboara la pamant pe soldatii care strajuiau mormantul Rebelului Iisus, cel care indraznise sa se numeasca pe Sine Fiul Lui Dumnezeu.
Carturarii si fariseii, impreuna cu romanii, au crezut ca piatra grea a mormantului de imprumut, avea sa pecetluiasca toate neplacerile provocate de Acest Profet, Ce tulburase linistea Templului si nu numai, din temelii.
Dar piatra nu mai putea ramane acolo. Ea se misca urnita de puterea Lui Dumnezeu si, inspaimantati, cei care pana atunci chinuisera pe Cel Care se afla acolo sub paza, nu puteau face altceva, decat sa vada inmarmuriti de teama cum cea mai mare minune din istoria lumii se desfasura chiar sub ochii lor.
Ceea ce nu vedeau ei, atunci, Ceea ce ii inspaimanta pe farisei si carturari, slavim noi acum si vom face aceasta pana la sfarsitul acestei lumi.
Se intamplase MINUNEA!
Hristos a inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le!
Primiti Lumina Invierii si pastrati aprinsa aceasta in inimile voastre pana la Judecata de Apoi!