publicat în: Arhivă

Manastirea Saracinesti: despre iertare, post si fapte bune (foto)

Mănăstirea Sărăcineşti se află după, cum glăsuieşte pisania, de aproape 300 de ani, la confluenţa râului Olăneşti cu râul Cheia, în mijlocul satului Valea Cheii, sat care până în anul 1964 s-a numit Sărăcineşti.

Construcţia ansamblului monahal începe în anul 1688 într-o epocă de plină dezvoltare a artei bisericeşti bizantine pe pământul nostru. În anul 1693 moare ctitorul principal Episcopul Ştefan şi este înmormântat în tinda bisericii pe care o lasă nepictată. 30 de ani mai târziu, în anul 1718, Episcopul Damaschin împreună cu Arhimandritul Ioan de la Mănăstirea Hurezi şi ieromonahii Paisie şi Dosoftei, aduc la Sărăcineşti pe pictorii Teodosie, Gheorghe şi Preda, care au zugrăvit paraclisul de la Hurezi şi alte aşezăminte brâncoveneşti, şi realizează pictura bisericii aşa cum se vede şi astăzi.

Din clădirile şi inventarul anilor 1688 şi 1693, mai există: biserica, în forma ei originală, clopotniţa pe zidul căreia se poate vedea inscriptia „Sava 7200 = 1692”, clădirea dinspre miazănoapte de biserică, a cărei origine medievală o dovedesc zidurile şi construcţia beciului, ce a servit de stăreţie şi chilii, clopotul cel mic, turnat pentru prima dată în anul 1612 şi returnat în anul 1930 de protosinghelul Ieronim, şi o cruce de mână, din lemn, ferecată cu inscripţia „†Ştefan episcop 7200 = 1692”.

Aşezământul a fost mănăstire de călugăriţe până în jurul anului 1860, când devine mănăstire de călugări, până în 1873. Din 1873 până în 1913, biserica este trecută ca filială a parohiei Cheia, iar casele au adăpostit şcoala primară la care veneau elevi din satele vecine Păuşeşti, Olăneşti şi Cheia.

Din anul 1913 până în 1960, a fost din nou mănăstire de călugăriţe, când a fost desfiinţată în mod abuziv de regimul comunist. Din anul 1960 până în anul 2007, mănăstirea a fost tranformată în cămin pentru bătrâni, iar sfântul lacaş în biserică parohială.

Din anul 2007, la iniţiativa Înaltpreasfinţitului Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, a fost reînfiinţată Mănăstirea Sărăcineşti cu o obşte de cinci monahii aduse de la Mănăstirea Bistriţa Olteană, conduse de stareţa Anastasia Honcioiu. În prezent, se efectuează lucrări de restaurare şi consolidare a întregului ansamblu monahal, prin purtarea de grijă şi cu sprijinul material şi spiritual al Mănăstirii Cozia, prin părintele Arhimandrit Vartolomeu Androni, Exarhul mănăstirilor din Eparhia Râmnicului, precum şi al Mănăstirii Bistriţa Olteană.

Ieri, in Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, „a Lăsatului sec de brânză”, Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, a vizitat obştea de maici. Cu acest prilej Preasfinţitul Părinte a oficiat slujba Sfintei Liturghii, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.

După citirea Sfintei Evanghelii, Părintele Ierarh a rostit un cuvânt de învăţătură în cadrul căruia arătat legătura dintre Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Matei (6, 14-21) şi începutul Postului Mare. Preasfinţia Sa a vorbit despre iertare, post şi fapte bune, ca mijloace care ne dau posibilitatea de a ne împărtăşi cu vrednicie cu Trupul şi Sângele Mântuitorului Iisus Hristos spre a dobândi Împărăţia cerurilor.

La sfârşitul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul a citit rugăciunea de cerere către Dumnezeu pentru ajutor la începutul Postului Mare, i-a binecuvântat pe credincioşi cu untdelemn sfinţit şi le-a oferit cărţi de rugăciuni.

Răspunsurile la strană au fost oferite de către un grup de maici din obştea mănăstirii. În biserica mănăstirii se află spre închinare şi venerare fragmente din moaştele Sfântului Mare Mucenic Iacov Persul, prăznuit la 27 noiembrie.