Observ ca iertarea a devenit doar un simplu exercitiu de imagine. Incepe Postul Pastilor si am fost deja asaltat de zeci de mesaje, pline de empatia iertarii “virtuale”. Toata lumea vrea sa se impace cu toata lumea. Vrem sa ne linistim propria constiinta, ca ne-am facut datoria si ca, simpla rostire a cuvantului “Iarta-ma!”, ne curata sau ne absolva de eventualele caderi.
Numai ca, trebuie sa nu uitati ca iertarea, TREBUIE sa fie DEPLINA!
Tot ce doresc, este sa atrag atentia asupra unui aspect deloc neglijabil, mai ales in noua era a informaticii. Comunicarea pe retelele de socializare, nu creaza o relatie sau relatii stabile intre oameni. Pur si simplu, comunicam si interactionam la adapostul distantelor date de reteaua Internetului.
Fiecare vrea sa fie aici special, destept, profund, filosof, badaran, mistocar sau, pur si simplu, isi umple vremea, pierzand in fapt clipe importante din viata.
Stiu ca, in acest moment, oricine ar putea spune ca si eu folosesc, intr-un fel sau altul, acest mod sau un altul de comunicare. Si, asa si este! Totusi, nu va este dor de o intalnire fata in fata? De o strangere de mana? De o imbratisare? Mie, da!
Asa se intampla si in cazul iertarii exprimate… on-line.
Iertarea, dragilor, nu este doar o vorba in vant! Ea este traire si renuntare. Este imbratisarea si, mai mult, iubirea vrasmasului. ESTE JERTFA!
Nu poti sa ceri iertare, pur si simplu, pentru ca urmeaza o perioada de Post. Iertarea este, de oriunde am privi, un mod de viata, ce nu trebuie doar insusit, ci si urmat dupa modelul lui Hristos.
Sa ne intrebam:
– Am intors noi, oare, obrazul?
– I-am binecuvantat pe cei ce ne blestema si ne prigonesc?
Si, astea sunt doar doua intrebari despre ce inseamna iertarea.
Asa ca, va invit la o mai mare retinere, atunci cand ne exprimam iertarea. Impaca-te mai intai cu Dumnezeu, smereste-ti duhul si scapa de capcana infernala a suficientei.
“Iarta-ma!” este mai mult decat… “Buna ziua.”
Sa luam aminte!
