In Postul Mare: l-am iertat, dar nu pot sa-l uit! Iubirea vrajmasilor

“Nu mai avem cum sa tagaduim aceasta Mare Porunca a lui Hristos, care ne cere, nu doar sa iertam vrajmasului, ci mai mult, sa-l iubim chiar.

Spune Mantuitorul in Predica de pe Munte, ca nu poti sa rogi pe Tatal Ceresc nimic, atata timp cat nu ai facut pace cu vrajmasul tau. De aceea, daca vrei sa-ti fie iertate pacatele tale, crestine, trebuie sa ierti vrajmasilor tai, asa incat nicio umbra de manie sa nu mai ramana in inima ta. Alunga de la tine viermele maniei si iarta, incat nici sa nu mai gandesti la rautatile pe care le-ai patimit. Sa ierti, asa incat sa-ti para ca vrajmasul nu ti-a facut niciun rau.

Si, dupa ce din inima l-ai iertat, cu mintea la Hristos pe Cruce, deschide si tu bratele si imbratiseaza pe cel care, de acum, nu-ti mai este vrajmas, ci frate si prieten.

Ia aminte la cata rautate suporta Dumnezeu de la noi, oamenii. Cate vede El de Sus si, totusi, asteapta indreptarea tuturor.

Asa ca, tu, care mic esti si lucrul mainilor Sale, cu atat mai mult sa te tii de acesta porunca Dumnezeiasca.

Iubeste pe vrajmasii tai, ca pe tine insuti!”

Extras din Sfantul Maxim Marturisitorul, pentru Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe, de Pr. Daniel Ivan