Patriarhul Ierusalimului, Teofil III, vine in Romania, in octombrie 2014. Istorii si controverse
“Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în zilele de 2-3 februarie 2014, o delegaţie a Patriarhiei Române s-a întâlnit la Ierusalim cu Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, însoţit de Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Aristarh de Constantina şi Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Metodie de Tabor, pentru restabilirea comuniunii depline dintre cele două Patriarhii” – se arata intr-un comunicat recent al Patriarhiei Romane.
Conform comunicatului, din delegatie a facut parte si Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal.
Cu aceasta ocazie, “in numele Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon a reînnoit invitaţia adresată Patriarhului Ierusalimului de a vizita Patriarhia Română în luna octombrie 2014. Preafericitul Părinte Patriarh Teofil a acceptat cu bucurie această invitaţie”.
Istorii si controverse
Patriarhul Teofil III al Ierusalimului (Theophilos) – nascut in 1952 cu numele de Ilias Giannopoulos – este actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe din Ierusalim. El este numit “Patriarh al Sfintei Cetăți a Ierusalimului și al Intregii Palestine” (foto: alaturi de George W. Bush, la Ierusalim).
Teofil a fost ales de către Sfântul Sinod de la Ierusalim ca fiind cel de-al 141-lea întâistătător al Bisericii Ortodoxe de la Ierusalim, pe 22 august 2005, fiind confirmat de către Sinodul Pan-Ortodox de la Constantinopol. Alegerile au fost aprobate de către Iordania, pe 24 septembrie 2005, unul dintre cele trei guverne a căror aprobare este necesară. El a fost întronizat pe 22 noiembrie 2005, în ciuda obiecțiilor israeliene. Teofil ceruse, anterior, guvernului israelian recunoașterea alegerilor. Patriarhul Teofil al III-lea a fost ales în unanimitate de către Sfântul Sinod din Ierusalim, pentru a-l inlocui pe Patriarhul demis Irineu I. Teofil a fost considerat cel mai pregatit sa ajute la asigurarea stabilitatii amenintate a Patriarhiei.
După alegerea sa, fostul Arhiepiscop de Tabor, Teofil a declarat: “În ultimele luni, am avut o mulțime de probleme, dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, le vom depăși”.
Patriarhul Irineu (foto 2) fusese acuzat că a vândut mai multe parcele de teren aflate în proprietatea Bisericii, din Orașul Vechi al Ierusalimului, dezvoltatorilor israelieni. Intrucat cei mai multi dintre ortodocșii din regiune sunt palestinieni, iar terenul se afla într-o zonă populată de arabi, despre care cei mai multi palestinieni speră să devină parte a unei viitoare capitale palestiniene, aceste acuzații au provocat o mare îngrijorare în rândul membrilor Bisericii. Pe 19 martie 2005, Autoritatea Palestiniană a format o comisie pentru investigarea acestor acuzații. După o analiză temeinică, Patriarhul Ireneos a concluzionat că acuzațiile aduse împotriva lui au fost “un plan foarte bine calculat… plănuit de un număr de clerici anti-Ireneos, în colaborare cu Extrema Dreapta Israeliana. Interesul lor comun, a fost sa scape de Ireneos, pas cu pas”. De asemenea, raportul a concluzionat că, “in conformitate cu legislația aplicabilă în Ierusalimul de Est, Patriarhul Ireneos este încă Patriarhul legitim si se bucură de puteri depline” (vezi ARHIVA Lacasuri Ortodoxe).
Înainte de publicarea raportului comisiei, unii lideri ai Bisericii Ortodoxe din Ierusalim au anunțat, pe 5 mai 2005, ca au rupt contactul (unii au numit asta boicotare) cu Patriarhul Irineu, și l-au considerat ca Patriarh respins al Ierusalimului. Decizia luată de către Sfântul Sinod de la Ierusalim al Frăției Sfântului Mormânt a fost finalizată pe 6 mai 2005, printr-un vot de două treimi al acestui organism. Irineu a încetat să mai fie Patriarh, din acel moment. Pe 24 mai 2005, o conferinta speciala pan-ortodoxa a fost convocata la Constantinopol (Istanbul), pentru a revizui deciziile Sfântului Sinod de la Ierusalim. Sinodul Pan-Ortodox, sub președinția Patriarhului Ecumenic, a votat cu o majoritate covârșitoare decizia Frăției Sfântului Mormânt și l-a exclus pe Irineu din diptice. In data de 30 mai, Sinodul de la Ierusalim l-a ales pe Mitropolitul Cornelius de Petra sa slujeasca drept locum tenens, până la alegerea unui înlocuitor pentru Irineu. Sfântul Sinod de la Ierusalim a mers mai departe. In data de 16 iunie 2005, el a anunțat că Irineu a fost retrogradat la rang de călugăr. Această acțiune este acum privita pe scară largă ca fiind necanonică. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a declarat, de asemenea, ca aceasta caterisire nu are nicio valabilitate, și ca nu este recunoscută de nicio Biserica Ortodoxa. De atunci, Irineu nu a părăsit apartamentul lui și este de facto închis (detinut) acolo (vezi ARHIVA Lacasuri Ortodoxe).
Teofil al III-lea a fost ales ca nou Patriarh in ziua de 22 august 2005, de către Sinod. Alegerile au fost confirmate de către Sinodul Pan-Ortodox din Istanbul (Constantinopol) și a fost înscăunat pe 22 noiembrie 2005. Printr-o tradiție îndelungată, concedierea unui Patriarh al Ierusalimului și alegerea unui înlocuitor necesită aprobare sau recunoaștere din partea guvernelor din regiunile aflate sub Patriarhie – în prezent Israel, Autoritatea Palestiniană și Iordania. In ce priveste, insa, Israelul, acesta a continuat să-l recunoasca pe Irineu ca Patriarh Ortodox al Ierusalimului, până în decembrie 2007, chiar continuand să il invite la funcții guvernamentale oficiale. Din 20 decembrie 2007, guvernele din Iordania și Autoritatea Palestiniană și Israelul, toate, l-au recunosc pe Teofil III, ca Patriarh ortodox al Ierusalimului.
