Ucraina: manastirile si bisericile rusesti, pazite non-stop de teama schismaticilor
“Activiști religioși pazesc, in prezent, fiecare biserică, in parte, din Ucraina, non-stop, de teama că schismaticii de sub liderul auto-proclamatei Patriarhii a Kievului, Filaret Denisenko (vezi ARHIVA Lacasuri Ortodoxe), le vor lua cu forța. Ne-au sosit mesaje de alarma din Lavra Pesterilor (Pechersk) din Kiev și din Lavra Pochaev, inchinata Adormirii Maicii Domnului, precum și din Sumy și alte episcopii”, a declarat șeful adjunct al Departamentului Patriarhiei pentru Relații Externe ale Bisericii, protopopul Nikolai Balashov, într-un interviu pentru radioul Vocea Rusiei.
“Raționamentul din spatele confiscarii acestor biserici cu forța, ar fi acela de pazire in fata călugărilor din Patriarhia Moscovei, pentru ca acestia sa nu-si ia toate sfintele moaște și valorile, in Rusia. Astfel de declarații sunt absolut nefondate, iar credincioșii rămân sa slujeasca non-stop si sa-si apere altarele lor.
Ucraina urmeaza deja acest scenariu, de la începutul anilor 1990. Trei Biserici Ortodoxe au apărut în acele zile, în urma disidenței religioase, susținută atunci de liderii politici din fosta republică sovietică. Una dintre acestea, a ramas Biserica Ortodoxă Ucraineană, a Patriarhiei Moscovei, recunoscuta de către Ortodoxia Ecumenica.
Șefii celorlalte două Biserici – al Patriarhiei Kievului și al Bisericii Ortodoxe Ucrainene Autocefale – au facut mult timp presiuni, pentru recunoașterea lor canonică, inclusiv asupra Constantinopolului, dar nu au reușit. Apoi, ei au decis să folosească forța, pentru a reusi o astfel de recunoaștere incepand sa sechestreze biserici, mănăstiri și alte altare, de la credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei. Ei au confiscat, în special, cea mai veche biserica din Kiev – Manastirea Sfantului Mihail. Deși biserica canonică l-a anatemizat pe Filaret Denisenko și l-a caterisit, acesta nu numai ca nu a mai reușit să-i oprească pe susținătorii săi, ci, dimpotrivă, a mai pus si paie pe foc. Desigur, pasiunile legate de dizidente, s-au calmat oarecum în Ucraina, de cand Patriarhul Kirill a devenit Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse, în urmă cu cinci ani (vezi ARHIVA Lacasuri Ortodoxe). Calatoria sa, de zece zile, în Ucraina, în primii ani ca patriarh rus (vezi ARHIVA Lacasuri Ortodoxe) și, de asemenea, vizitele sale anuale la Kiev, legate de Ziua Botezului Rusiei (vezi ARHIVA Lacasuri Ortodoxe), au întărit pozițiile Ortodoxiei canonice ucrainene. Cei care se declara in favoarea dezacordului, au urât în mod clar tendința, așa că au văzut implicarea activă în politică drept o șansă buna de destabilizare a vieții spirituale în Ucraina.
Pentru a-si recapata influenta ei, Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei a făcut o serie de mutari. Din cauza bolii șefului Bisericii Ortodoxe Ucrainene (Patriarhia Moscovei), Vladimir Sabodan, Sfântul Sinod a ales un locțiitor (vezi ARHIVA Lacasuri Ortodoxe), pe Mitropolitul Onufrie de Cernăuți și Bucovina, prin vot secret. Consiliul ierarhilor a stabilit, de asemenea, o Comisie pentru dialogul cu structurile divergente, deși Biserica este sceptica in privita performanței de succes a comisiei” – adauga Mihail Balasov, pentru radioul Vocea Rusiei.
“Sinodul Bisericii Ucrainei a înființat un grup de lucru, pentru derularea pregătirilor pentru dialogul cu oficialii Patriarhiei Kievului, din 2009. În 2009, eforturile grupului nu au reușit să demonstreze vreun succes, deși atunci exista o presiune politică majoră asupra Ortodoxiei ucrainene”.
Rugăciuni pentru stabilitate în viața spirituală a Ucrainei, sunt rostite în multe biserici din Rusia, in aceste zile. In ziua de 23 februarie, Patriarhul Kirill al Moscovei și al Întregii Rusii a îngenuncheat, pentru a se ruga în Biserica Sfantul Arhanghel Mihail, din cartierul Troparyovo, al Moscovei, pentru pace în Ucraina și pentru întreaga suferință venita asupra poporului ucrainean.
