publicat în: Arhivă

Versiunea biblica, sustinuta de o noua decriptare a uneia dintre cele mai vechi inscriptii din Ierusalim

Posibila decriptare a uneia dintre cele mai vechi inscripții găsite vreodată într-un sit arheologic din Ierusalim, pare sa aiba implicații interesante. Dacă este corecta, decriptarea atestă o administrație organizata și un sistem în care oamenii au fost alfabetizați, in Ierusalim, avand chiar si un sistem de clasificare a vinurilor de calitate.

Inscripția a fost descoperita in zona Ophel, la sud de Muntele Templului, in cadrul unei săpături arheologice conduse de Dr. Eilat Mazar, de la Institutul de Arheologie al Universitatii Ebraice din Ierusalim.

Inscripția, descoperita în urmă cu șase luni (vezi ARHIVA Lacasuri Ortodoxe), este gravata într-o rămășiță a ceea ce a fost odata un ulcior mare de lut. Acesta este datată din a doua jumătate a secolului al X-lea î.Hr., din vremea Regelui biblic Solomon.

Cei mai mulți oameni de știință care au examinat inscripția ajunsesera la concluzia ca ea ar fi fost scrisa într-o limbă rasariteana veche, și nu în ebraică.

Un articol publicat recent de profesorul Gershon Galil, de la Departamentul Istoriei Evreilor, din Universitatea din Haifa, cu toate acestea, sugereaza o noua analiza a inscripției.

Galil sugerează că mesajul este scris în ebraica veche: “inscripția scrisa în ebraica veche este ‘yayin’, ceea ce înseamnă ‘vin’”.

Galil postulează că inscripția poate fi împărțita în trei părți, care descriu tipul vinului stocat în ulcior. “Acest vin nu a fost servit emisarilor lui Solomon, sau în Templu, ci se pare că era destinat muncitorilor din construcții, sclavi care au lucrat în zonă”, a afirmat Galil, precizand cele trei tipuri de vinuri care erau de regula notate: “vin bun”, “rau” si “partial”.

Arheologii știu că vinul de calitate scăzută era destinat soldaților sau muncitorilor care efectuau munca fortata. In plus, fata de inscriptie, faptul că vinul era de calitate inferioară devine, de asemenea, logic, având în vedere că acesta era depozitat într-un vas mare, care nu-l păstra foarte proaspat.

Noua teorie la adresa inscriptiei, conform publicatiei Haaretz, va provoca, fără îndoială, o agitație mare în rândul comunității arheologice, în ceea ce privește perioadele Regilor David și Solomon. Mulți arheologi susțin că, în vremurile biblice, Ierusalimul nu ar fi fost un oraș mare sau important, în ciuda modului in care el era descris în literatură biblică.

Profesorul Galil și altii sustin ca văd Biblia ca pe un document istoric, iar această interpretare deosebita a inscripției, susține existența unui sistem administrativ complex, precum și a unei societati ierarhizate. Aceste afirmații acceptă versiunea biblica a povestirii, care descrie Ierusalimul ca fiind un oraș mare, important. Inscripția, conform cercetatorilor care sustin versiunea biblică a istoriei, sprijină teoria că Ierusalimul s-a extins în timpul lui Solomon, din Cetatea lui David la Muntele Templului.