In ce sens Biserica mai este sfanta? Casa in care oricine poate fi schimbat, de iubire

“În ce sens Biserica mai este sfântă, odata ce vedem că Biserica istorică, în felul său, de-a lungul secolelor, a avut multe dificultăți, probleme, momente de întuneric? O Biserică din ființe umane, păcătoase, poate fi sfânta?”, s-a intrebat Papa Francisc in aceste zile: “Hristos a iubit Biserica”.

Astfel, Biserica este casa în care oricine poate fi transformat de iubire.

La o audiența generală in Piața Sf. Petru, Papa a continuat cateheza sa, comentand vizavi de adjectivul “sfânta”, atasat Bisericii in Crez.

În Crez, noi afirmăm sfințenia Bisericii, iar aceasta este o caracteristică care a fost prezenta de la început în mintea primilor creștini, care pur și simplu au numit-o sfanta, avand certitudinea că aceasta este acțiunea Duhului Sfant al lui Dumnezeu, Care sfințește Biserica. Dar, în ce sens este vorba despre o Biserică Sfanta, odata ce vedem că Biserica istorică, în felul său de-a lungul secolelor, a avut multe dificultăți, probleme, momente de întuneric? O biserică din ființe umane, din păcătoși, poate fi sfânta? Oameni păcătoși, femei pacatoase, preoți păcătoși, surori păcătoase, episcopi păcătoși, cardinali păcătoși, papi păcătoși si.. tot asa. Cum o Biserică ca aceasta mai poate fi sfânta?

Papa a raspuns la aceasta intrebare, prin trei puncte principale:

1 . Ma ghidez dupa un pasaj al Epistolei Sfantului Pavel către creștinii din Efes. Apostolul spune că Hristos a iubit Biserica Sa si S-a dat pe Sine pentru ea, ca sa o sfințească. Hristos a iubit Biserica, El S-a dat cu totul pe cruce. Ce înseamnă acest lucru? Acest lucru înseamnă că Biserica este sfântă, pentru că vine de la Dumnezeu, Care este Sfânt, El este credincios și nu renunta in fata puterii morții și a răului. Este sfântă, pentru că Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, este unit cu ea printr-o legătură indisolubilă. Este sfântă, pentru că este călăuzita de Duhul Sfânt, Care o curateste, o transformă și o reînnoiește. Aceasta nu este sfânta datorită meritelor noastre, ci pentru că Dumnezeu o face sfânta; este roada Duhului Sfânt și a darurilor Sale. Nu noi facem sa fie sfanta Biserica, ci Duhul Sfant al lui Dumnezeu, în iubirea sa, face Sfânta Biserică.

2 . Puteți spune: dar, Biserica este formată din păcătoși, vedem în fiecare zi. Și, e adevărat, suntem o Biserica de păcătoși, iar noi, păcătoșii, suntem chemați să ne lăsăm transformați, reînnoiti, sfințiți de Dumnezeu. A existat ispita, în istorie, care le-a spus unora: Biserica este doar o Biserica pura, a celor care sunt deplin curati, iar alții trebuie să fie eliminati. Asta nu este adevărat, este o erezie. Biserica este sfântă, nu ii refuza pe păcătoși, ea îi primeste si le este deschisa tuturor celor care sunt indepartati de ea si pe care ii cheama să o lase sa ii invaluie in milă, sensibilitate și iubire de la Tatal, care le oferă tuturor posibilitatea să-L întâlnească, să umble în sfințenie. “Dar, Tată, eu sunt un păcătos, am pacate mari, cum sa mai simt că fac parte din Biserica?”. Dragul meu frate, sora mea dragă, spune: Doamne, iată-mă aici, cu păcatele mele. Este unul dintre voi, care este aici, fără păcate? Este cineva? Vreo persoană? Niciunul dintre noi, noi toti purtam cu noi păcatele noastre, dar Dumnezeu vrea să ne audă spunand: “Iartă-mă, ajută-mă să avansez, întoarce inima mea!”, iar Domnul poate transforma inimile.

Domnul vrea ca noi să fim parte a unei Biserici care știe cum sa-si deschida bratele pentru a-i primi pe toți, nu doar pe cativa, ci sa fie Casa tuturor, unde totul poate fi reînnoit, transformat, sfințit de iubirea Lui, si cel mai puternic și cel mai slab, păcătoșii, indiferentii, cei care se simt descurajati și pierduti. Biserica le oferă tuturor posibilitatea de a călători pe calea sfințeniei, care este calea creștina: ea ni-L ofera pe Hristos în Taine, în special in Euharistie (Impartasire) și Mărturisire (Spovedanie), ea ne comunică Cuvântul lui Dumnezeu, iar noi trebuie să trăim în dragoste, în dragostea lui Dumnezeu pentru toate. Trebuie, insa, sa ne intrebam: ne lasam sfintiti? Suntem o Biserică care ii salută și ii cheamă pe păcătoși, cu brațele deschise, care dă curaj, speranță? Sau suntem o Biserică închisă în sine? Suntem o Biserică în care trăim dragostea lui Dumnezeu, in care ne acordam atentie unul altuia, unde oamenii se roagă unii pentru alții?

3 . Ultima intrebare este: ce pot să fac, fiindcă mă simt slab, firav, păcătos? Dumnezeu iti spune sa nu-ți fie frică de sfințenie, nu vă fie teamă să țintiti sus, să va lasati iubiti și curatati de Dumnezeu, nu va fie frică să va lăsați conduși de Duhul Sfânt. Să ne molipsim cu sfințenia lui Dumnezeu. Fiecare creștin este chemat la sfințenie, iar sfințenia nu presupune neaparat sa faci lucruri extraordinare, ci sa-L primesti pe Dumnezeu. Este întâlnirea slăbiciunii noastre, cu puterea Harului Său; este încrederea în acțiunea Sa, care ne permite să trăim în dragoste, să facem totul cu bucurie și umilință, pentru slava lui Dumnezeu și în slujba aproapelui.