Grecii romei din Istanbul: erodarea unei comunitati

Cetățenii din Istanbul, dar de nationalitate greaca, “romeii” sau grecii din Istanbul, se confruntă cu dispariția treptată a comunității lor, dupa cum noteaza in ultimele zile Laurene Perrusel-Morin, corespondent al revistei franceze “Jurnalul International”, la Berlin.

Istanbulul, fostul Constantinopol, este puternic influențat de cultura greacă. Arhitectura bisericilor bizantine, Patriarhia Ortodoxa sunt toate puncte de referință pentru comunitatea romana. Acest termen, care suna a “roman”, în limba turcă înseamnă grecii din Turcia, un grup separat într-un oraș multicultural: cetățeni ai Istanbulului, ei isi pastreaza cetățenia greacă.

Cu toate acestea, desi existau 125.000 de greci în Istanbul, în 1920, ei nu sunt mai mult de 2000, astazi. Jumătate dintre ei au peste 65 de ani și sunt marcati de de un anumit conservatorism: comunitatea este încă reticenta la căsătoriile mixte, care ar putea duce la dispariția treptată a comunității. Numerosi greci s-au întors acasă.

Erodarea comunitatii romeilor a avut loc in mai multe etape. Un prim val de plecări dateaza din perioada războiului dintre Grecia și Turcia, 1919-1922. Cel de-al doilea, între anii 1955 și 1980, ca rezultat al semnarii acordului greco-turc privind terenurile. Plecarea grecilor a fost precipitata de progromul din 1955 de la Istanbul, după explozia unei bombe în consulatul turc din Salonic. Între 13 si 16 greci au fost apoi uciși, femei și bărbați violati, barbatii circumcisi cu forța. Populația romana scade dramatic: în 1978, acestia sunt deja aproape 7000. Cei 2000 de romei care mai sunt inca prezenti în Istanbul, incearca sa-si păstreze legăturile culturale ale unei comunități marcate de tradiție.

Astăzi, romeii ii cer guvernului AKP (Partidul Justiției și Dezvoltării, conservator), sa-si recupereze naționalitatea turcă. În luna mai, ei au trimis o scrisoare, Primului Ministru Recep Tayyip Erdogan, in care ii explicau acestuia cererile lor. Scrisoarea a fost un ecou al scrisorii trimise în septembrie 2012, catre Ministerul Turc de Externe și Ministerul Turc al Afacerilor Europene. Presedintele Federatiei Mondiale a Romeilor din Istanbul, Inolaos Uzunoglu, cerea în aceste scrisori luarea unor măsuri care sa faciliteze întoarcerea grecilor in Turcia. Este si cazul lui Uzunoglu, care acum locuiește în Atena.

Trei principalele măsuri sunt solicitate de către Președintele Federației Mondiale a Romeilor din Istanbul. El speră ca acordarea cetățeniei turce poate avea loc prin mijloace rapide, pentru cetățenii greci din Istanbul. El indeamnă, de asemenea, guvernul sa le ofere sustinere in deschiderea propriilor lor afaceri. În cele din urmă, el a mai cerut sa fie ajutati sa invete limba turcă. Rezultatele, încetinite de administratie, încep să se facă simțite, potrivit lui Uzunoglu. La începutul lunii martie, vicepremierul Bulent Arinc a cerut guvernului să facă eforturi mai mari pentru a îmbunătăți viața minorităților din Turcia, inclusiv extinderea drepturilor lor.

Romeii isi doresc o reprezentare politica si in instituțiile grecești. Oficial, consulatul grec gestionează afacerile administrative ale cetățenilor greci din Istanbul. De la nașterea Statului national Turc și recunoașterea minoritatii romeilor în 1923, de multe ori comunitatea este lipsita de un organ reprezentativ. Patriarhia reprezinta si ea o a doua referinta. Mersul la biserică poate reactiva legăturile din cadrul comunității. Patriarhia le oferă, totodata, sfaturi utile membrilor comunității.

În cele din urmă, școlile ar trebui să permită transmiterea culturii grecești in Turcia. O școală speciala a comunitatii romeilor a obținut permisiunea de a se redeschide, în aprilie, pe insula Gökçeada, o cunoscuta destinație turistică – pentru prima dată, dupa 49 de ani. Dar nu este sigur că numarul elevilor este suficient, incat deschiderea sa fie una eficienta. Astăzi, întreținerea a trei școli simbolice, Marea Scoala a Natiunii (1454), Zappeion (1885) și Zografeion (1893) este costisitoare pentru comunitate, care are prea puțini membri pentru a asigura buna funcționare a acestor instituții, mai sustine, in raportul sau, Jurnalul International.