Mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, adresat Patriarhiei Moscovei în ziua înmormântării Patriarhului Alexei al II-lea al Moscovei

Păstor înţelept în vremuri tulburi
Patriarhul Alexei al II-lea (1990-2008)

Înaltpreasfinţitului Kiril,
Mitropolit de Smolensk şi Kaliningrad, locţiitor de Patriarh,
Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe

Vestea trecerii la cele veşnice a preaiubitului nostru frate în Hristos vrednicul de pomenire Alexei al II-lea, Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, a adus întristare în inimile tuturor celor ce l-au cunoscut şi i-au apreciat atât statornicia în credinţa ortodoxă, cât şi deschiderea către cei de alte credinţe religioase, dragostea şi înţelepciunea cu care a slujit Biserica Ortodoxă.

Mai întâi, Patriarhul Alexei al II-lea rămâne în memoria noastră ca un ierarh mărturisitor al credinţei ortodoxe în vremurile grele prin care a trecut poporul rus de-a lungul deceniilor de dictatură comunistă atee, când Biserica era lipsită de libertate şi marginalizată în societate.

Din momentul alegerii sale ca Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Ruse, în anul 1990, înţeleptul Patriarh Alexei al II-lea a înţeles necesitatea reorganizării acesteia într-o perioadă de rapide transformări politice şi sociale, de trecere de la comunism la democraţie pluralistă. Priceperea cu care a ştiut să conducă Biserica Ortodoxă din Rusia la cumpăna dintre milenii, reaşezându-o la locul de cinste şi redându-i un rol major în reînnoirea societăţii merită preţuirea întregii Ortodoxii. În acest sens, Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova, reconstruită în timpul arhipăstoririi sale, rămâne pentru totdeauna un simbol central al arhipăstoririi Patriarhului Alexei al II-lea şi al renaşterii pastorale şi misionare a Bisericii Ortodoxe Ruse.

În acelaşi timp, vrednicul de pomenire Patriarh Alexei al II-lea s-a dovedit a fi şi un mare promotor al cooperării intercreştine şi al dialogului interreligios. Activitatea sa în cadrul organizaţiilor ecumenice internaţionale – Conferinţa Bisericilor Europene, al cărei preşedinte a fost mai mulţi ani – dovedeşte deschiderea sa spre o mai bună cunoaştere reciprocă a creştinilor aparţinând diferitelor confesiuni, dar şi dorinţa de apropiere şi cooperare dintre Bisericile creştine în societatea de azi.

De asemenea, Patriarhul Alexei al II-lea s-a implicat activ în promovarea dialogului interreligios şi intercultural, prin organizarea de întruniri internaţionale cu participarea unor şefi de Biserici creştine şi ai altor culte religioase, cum a fost, de exemplu, Întrunirea Mondială a liderilor religioşi din anul 2006. Preocupat de frământările omului contemporan, confruntat cu multe provocări ale secularismului, vrednicul de pomenire Patriarh Alexei al II-lea a adus o contribuţie importantă în păstrarea valorilor tradiţionale ale credinţei şi moralei creştine.

În aceste momente de tristeţe prin care trece Biserica Ortodoxă Rusă şi întreaga Ortodoxie, ne amintim de cuvintele Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care ne încurajează şi ne întăreşte speranţa când zice: „Cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi” (Ioan 11, 25). Această credinţă în viaţa veşnică devine o certitudine pentru noi, creştinii, pentru că Hristos, Fiul lui Dumnezeu Cel răstignit şi înviat, ne-a trecut pe noi din moarte la viaţă, iar celor adormiţi în credinţă le dăruieşte odihna, pacea şi lumina Sa. Prin urmare, rugăm pe Hristos Domnul, Arhiereul cel veşnic, să aşeze sufletul Patriarhului Alexei al II-lea, împreună cu drepţii şi cu sfinţii, unde nu este durere, nici întristare nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit. Veşnica lui pomenire!

Împreună cu ierarhii, preoţii şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române, ne alăturăm Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, clerului şi întregului popor rus binecredincios, încredinţându-i pe toţi de dragoste frăţească şi preţuire şi rugăm pe Hristos Domnul să călăuzească Biserica Ortodoxă Rusă pe calea mântuirii spre slava Preasfintei Treimi şi binele întregii Ortodoxii.

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române