Cel de-al 16-lea Congres International de Arheologie Creștină, inceput in urma cu o saptamana, s-a incheiat in aceste zile, la Institutul Patristic “Augustinianum”, de lângă Piața San Pietro a Romei. Marcand trecerea a 17 secole de la Edictul din Milano, tema conferinței a fost “Constantin și moștenirea lui”.
Profesorul Olaf Brandt, de la Institutul Pontifical de Arheologie Creștină, a organizat conferința, și a declarat pentru Radio Vatican ca aniversarea marchează un punct de cotitură important pentru arheologie creștină.
“Doar prin Constantin am putut vedea ceea ce noi astăzi numim arhitectura bisericească obisnuita”, a spus Brandt. “Noi nu știm niciun exemplu al vreunei cladiri de dinainte de Constantin, pe care astazi sa o recunoaștem ca biserica. Ceea ce noi numim biserica, astazi, în măsura în care știm, s-a născut prin Constantin”.
Există câteva clădiri creștine din vremea domniei lui Constantin, care încă mai supraviețuiesc, cea mai proeminenta fiind probabil Baptisteriul din Bazilica Papală a Sf. Ioan din Lateran.
Roma este, de asemenea, casa celor mai bune ramasite conservate ale trecutului creștin pre-Constantin, cu toate că trebuie sa cobori sub pamant pentru a le vedea.
“Există mai multe morminte creștine de dinainte de Constantin, în special in catacombele romane, care au supraviețuit pentru că ele sunt sub pământ, deci nu au fost protejate și nu au fost deteriorate sau distruse ca multe alte morminte”.
Spre slava lui Dumnezeu, un proiect realizat şi administrat de Asociaţia Lăcaşuri Ortodoxe
