Biserica istorica Hagia Elia din Karakoy: controverse de tip Gezi Park, in Istanbul

În iunie, Turcia a experimentat cele mai grave proteste anti-guvernamentale din ultimele decenii, vizand proiectele de reamenajare a Gezi Park din centrul orașului Istanbul. Acum, biserica istorică, folosita de către rușii refugiați care au fugit in 1917 de lovitura de stat bolșevică, se află în centrul unor noi controverse, privind ambițiile de dezvoltare ale orașului.

Construita in partea de sus a unei clădiri de cinci etaje, Hagia Elia este situata în districtul orasului-port Karaköy. Clădirea din secolul al 19-lea, care ofera o panorama magnifică asupra zonelor învecinate, inițial a servit ca pensiune pentru pelerinii rusi a care mergeau spre Ierusalim și Grecia.

În luna mai, guvernul a vândut Grupului Turcesc Doğuș, pentru 702 milioane $, dreptul de modernizare a unei parti din zona Karaköy. Există planuri pentru mall-uri, restaurante și buticuri, hoteluri de cinci stele.

Cu toate acestea, detaliile exacte ale proiectului rămân învăluite în mister. Grupul Doğuș a refuzat sa comenteze pentru EurasiaNet, despre ce planuri de dezvoltare ar putea fi vorba si despre viitorul Bisericii Hagia Elia (Sfantul Ilie). Planul de dezvoltare a orașului, pana una-alta, nu recunoaște existența bisericii, care a încetat sa mai functioneze din 1971, din cauza reducerii numarului credinciosilor.

Într-o incercare de protejare a bisericii, Sfântul Ilie si-a redeschis porțile la începutul lunii august, permitandu-i lacasului inscrierea intre structurile istorice.

A aparut ideea ca cladirea trebuie sa fie distrusa, pentru construirea unui hotel. Ivan Denizenko, șeful unei organizatii locale de caritate ruso-ortodoxa, a declarat: “Înainte, era o clădire comercială, iar ca clădire comercială o puteau demola. Dar, dacă este clădire istorică, conform legilor turcești, ea nu mai poate fi distrusa”.

Denizenko consideră că, acum, daca Hagia Elia a fost înregistrata ca clădire istorică, “am salvat biserica”.

La redeschiderea sa, pentru prima dată în mai mult de 40 de ani, biserica a rezonat cu sunetele imnurilor ortodoxe. Deși tavanul și pereții erau în stare proastă, cu fresce abia vizibile, acoperite de un strat gros de zeci de ani de funingine și murdărie, icoanele de aur ale bisericii au ramas în stare impecabila.

Câteva zeci de persoane au participat la deschidere, inclusiv diplomați de la consulatul rus din apropiere. Pentru mulți, Hagia Elia simbolizează trecutul turbulent al Rusiei.

“Este o biserică foarte importanta, intrucat aceasta a fost una dintre primele biserici ale aristocratiei ruse care a venit aici după revolutia bolșevică”, a comentat Olga, in varsta de 50 de ani. Crimeea a fost ultimul bastion al forțelor anti-bolșevice, în sudul Rusiei. Turcia, ușor accesibila prin intermediul Mării Negre, a fost o destinație evidenta pentru zeci de mii de refugiați, care au fugit în toiul înaintarii Armatei Roșii.

Patriarhia Ecumenică sprijina eforturile de protejare a Bisericii Hagia Elia. Biserica Greciei a fost responsabila de Hagia Elia, împreună cu două biserici surori din Karaköy, din anii 1930, atunci când tensiunile dintre Turcia și Uniunea Sovietică au facut ca rusii din Istanbul să predea biserica Patriarhiei Ecumenice, pentru protejare.

Viitorul Hagia Elia, împreună cu al bisericilor surori, rămâne departe de a fi sigur. Argumentând că punctul de turism Karaköy va însemna mai multe locuri de muncă și prosperitate pentru Istanbul, Primul-Ministru turc Recep Tayyip Erdogan sprijină ferm proiectul de reamenajare.

Chiriasii din zona deja au primit notificări legale să părăsească sediul lor. Pentru moment, Hagia Elia nu a primit un ordin de evacuare.

Naki Demirçivi, unul dintre un grupul de avocați care reprezintă biserica, a declarat că experiențele anterioare în lupta împotriva schemei de redezvoltare a orașului nu oferă prea multe speranțe pastrarii Bisericii Hagia Elia. “În cele din urmă, dezvoltatorul poate face ce vrea să facă. Există mai multe moduri de a eluda restricțiile. Tot ce putem face este sa le întârziem planurile”, a afirmat Demirçivi.

Pentru unii dintre cei care au participat la slujba din august, Hagia Elia si reamenajarea cartierului Karaköy, cu bisericile sale vechi de secole, ar putea naste controverse asemanatoare cazului Gezi Park.

“Aceasta reamenajare Karaköy este un proiect enorm și ei nu spun ce se va întâmpla”, a spus enoriasa Maria, in varsta de 40 de ani. “Ne simțim foarte rău, pentru că ceea ce se intampla in Istanbul, acum, este teribil. Acestia au de gând să distrugă orașul. Ei nu au niciun respect pentru oraș, pentru arhitectura”.

Pentru Diaconul Visarion, care a condus slujba de redeschidere a Hagia Elia, salvarea bisericii este importantă nu numai pentru mica populație ruso-ortodoxă din Istanbul, ci si pentru toți cei care vietuiesc în oraș. “Biserica este o parte importanta a multi-culturalitatii Constantinopolului”, a spus el.