Fotomodele? Sanatatea si handicapul in raport cu – modelele de publicitate

“Ideea sanatatii bazate pe perfectiune sau pe absenta defectelor, ii marginalizează pe cei cu defecte evidente și marginalizeaza persoanele cu un handicap evident”, a declarat profesorul Carlo Bellieni, specialist in neonatologie, la Universitatea din Siena , Italia, pentru publicatia catolica Zenit.

O mare parte din ceea ce credem că provine de la modelele de publicitate, naste in noi dorinte sau nevoi pe care nimeni nu si le-ar fi putut imagina, fără o campanie care sa incurajeze această direcție, observa profesorul Carlo.

Noi chiar începem să găsim ca fiind “anormale” unele stadii ale vietii noastre, cum ar fi acneea din adolescenta, menopauza si pierderea parului, iar unele companii farmaceutice chiar produc anumite medicamente pentru asta, insufland treptat frica si anxietatea excesive în rândul populației, fara ca aceste “probleme” sa fie in esenta lor “boli”.

Subliniem acest fenomen, deoarece conceptul nostru de sănătate este afectat, astazi gandindu-ne la sănătate în termenii “perfecțiunii fizice” sau ai “bunăstării sociale”, acesta din urmă dirijata de dorința noastră de a avea tot ceea ce publicitatea ne prezinta si ne impune.

Ideea de sănătate nu mai reflectă dorința noastră de pace, de seninătate, de satisfacție, ci presupune mereu încă “altceva”, adică se identifică cu dorința de a mai poseda inca ceva, instalandu-se astfel o stare de nemulțumire generală – nimeni nu va reuși vreodată sa fie precum modelele propuse de televizoare – și, astfel, frustrarea, în mod paradoxal, chiar va genera boala.

Iar, ideea bazată pe “sănătate completa” sau pe absența unor defecte, ii marginalizează pe cei cu defecte evidente: persoanele cu handicap evident. Ori, noi toti avem defecte, iar noi toți, practic avem handicapuri, fie ele mari sau mici, care ne deranjează, fără ca nemultumirea sa fie direct legată de suferinta provocata de acestea (noi putem suferi, de exemplu, foarte mult, pentru o diferenta de 5 cm in inaltime fata de colegul nostru, dar în acelasi timp ne putem bucura de o sănătate fizică perfectă).

Cu toate acestea, ideea bazată pe perfecțiune sau pe absența unor defecte ii marginalizează pe cei cu dizabilități “tradiționale”, care nu vor avea niciodata o “bunastare fizica completa”, ca parte a definiției oficiale a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, pentru termenul de “sănătate”.

Recent, am propus o nouă definiție a sănătatii, care ii include, totodata, si pe deținătorii unui handicap, și consideram că este o bună definiție. Această definiție suna astfel: sănătate este “o stare de satisfacție personală, suportata social”.

(…)Nu este un paradox. Persoanele cu handicap pot fi “sănătoase”, daca ne uitam la Jocurile Paralimpice, unde totul este impresionant.

Sportivii cu handicap efectueaza miscari atletice, la un nivel atat de ridicat încât ii depășesc, uneori, pe sportivii “cu constitutie normala”.

(…) Toate acestea arată că granița dintre “sănătos” și “bolnav” dispare. Acest lucru nu înseamnă, desigur, ca eforturile de combatere a handicapurilor ar trebui să fie neglijate, ci cu toate acestea angajamentul și cercetarea împotriva bolilor și invaliditatii trebuie să crească, dar fără a pierde din vedere ca persoanele cu handicap au aceleași caracteristici umane cu ceilalți cetățeni.

Pentru a înțelege ceea ce este într-adevăr sănătatea, ar trebui doar sa ne intrebam pe noi dacă ne simtim sanatosi, asa cum suntem: vom vedea, de fapt, ca raspunsul nostru va apartine publicitatii, care ne spune când unul este aproape perfect (de asemenea si definiția dată de Organizația Mondială a Sănătății).

(…) Insa, omul batran sanatos este acela caruia, de fapt, îi place sa fie o persoana in varsta; copilul este sănătos, dacă ii place sa fie copil. Pe scurt, un om sănătos este acela care este mulțumit cu ceea ce are de facut, si nu doar daca va face lucruri imposibile si halucinante. Asa ca, atunci cand o persoana cu handicap face bine și cu satisfacție lucrurile pe care le are de facut, vorbim cu seninătate și certitudine despre „sănătate”.

Cine are responsabilitatea redefinirii cuvântului “sănătate”, acesta cedand la subiectivism sau nemulțumire?

În primul rând, mass-media, care asociaza de cele mai multe ori satisfacția sau bunăstarea, cu bunurile de consum și cu tot ce derivă din acestea.

Politicul, de asemenea, influenteaza mult (…). De prea multe ori politica se rezuma la a uita prioritatile.

(…)Sa cautam o sanatate corecta, fara pretentii excesive si fara presiuni ale… consumului cu orice pret”, mai spune specialistul, pentru Zenit.