publicat în: Arhivă

Ce este Postul Mare? O intalnire intima cu Dumnezeu. Spovedania sau marturisirea

“Conform celor mai multe definiții populare, Postul Mare ar fi o perioadă de abstinență, totală sau parțială, de la alimente. Acestea vorbesc, deci, despre o dieta. În alte cazuri, cand postul nu este înțeles doar ca dieta, el este considerat o perioadă de renunțare la unele dintre plăcerile noastre vinovate, cum ar fi televizorul, ciocolata etc. Cu toate acestea, insa, înțelegerea creștină a postului, și mai ales cea ortodoxă, este cu mult mai complexă decât o simpla “renunțare la ceva”.

Deci, ce este Postul? Desigur, în timpul Postului Mare, renunțăm la anumite tipuri de alimente, cum ar fi carnea, produsele lactate etc. Aceasta este o parte importantă a călătoriei noastre si in Postul Mare, doar ca nu trebuie uitat sau neglijat faptul ca acesta are menirea doar de a ajuta organismul să fie mai usor si mai rapid, grevat de o alimentatie greoaie, in vederea… apropierii mai mari de rugaciune si de alte activități, care urmaresc îmbogățirea sufletului. Abținerea de la mâncare, cu toate că este absolut necesara, nu este un scop în sine, ci doar o poarta catre lucrurile mai mari.

Postul este, în primul rând, încercarea de a trăi – chiar dacă pentru o perioadă scurtă de timp – mai aproape de perfecțiune; pentru creștin, idealul este acela al revenirii la elementele de bază ale omenirii, înainte de căderea in pacat. În Rai, omul nu era preocupat de alimente și de problemele ce tin de corp. Scopul existenței sale era doar acela de a creste în Harul lui Dumnezeu, rămânând aproape de El, încrezându-se în totalitate în grija Sa iubitoare.

Odata cu caderea, s-a pierdut din vedere această dependență de Dumnezeu și s-a mutat atentia asupra materiei trupesti, pana in punctul in care a ajuns complet sa fie sufocata întreaga sa existență.

Postul Mare este un exercițiu, menit să ne ajute in eliberarea de aceste legături cu „necesitatea” materiala, redirecționand eforturile noastre spre dezvoltarea spirituală.

Acest lucru presupune separarea de lume (înțeleasă ca patimi) prin post, completata de o preocupare mai riguroasa fata de apropierea si de atingerea lui Dumnezeu, prin lucrările creștine.

Un post complet se bazeaza pe cei trei piloni: postirea, rugăciunea și milostenia, descoperiti de Însuși Hristos, în Predica de pe munte.

1. Luaţi aminte ca faptele dreptăţii voastre să nu le faceţi înaintea oamenilor ca să fiţi văzuţi de ei; altfel nu veţi avea plată de la Tatăl vostru Cel din ceruri.

2. Deci, când faci milostenie, nu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii în sinagogi şi pe uliţe, ca să fie slăviţi de oameni; adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor.

3. Tu însă, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta,

4. Ca milostenia ta să fie într-ascuns şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie.

5. Iar când vă rugaţi, nu fiţi ca făţarnicii cărora le place, prin sinagogi şi prin colţurile uliţelor, stând în picioare, să se roage, ca să se arate oamenilor; adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor.

6. Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta şi, închizând uşa, roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie.

7. Când vă rugaţi, nu spuneţi multe ca neamurile, că ele cred că în multa lor vorbărie vor fi ascultate.

8. Deci nu vă asemănaţi lor, că ştie Tatăl vostru de cele ce aveţi trebuinţă mai înainte ca să cereţi voi de la El.

9. Deci voi aşa să vă rugaţi: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău;

10. Vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ.

11. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi;

12. Şi ne iartă nouă greşealele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri;

13. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!

14. Că de veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc;

15. Iar de nu veţi ierta oamenilor greşealele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşealele voastre.

16. Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă, şi-au luat plata lor.

17. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală,

18. Ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie. (Matei 6:1-18).”

(…) Iar o casa este mult mai stabila, cand are patru stalpi, asa incat, pe langa cei trei piloni de mai sus, a fost adaugat, pentru stabilitate, si un al patrulea: pocăința. Iisus Hristos a vorbit despre Pocăința la începutul activității sale misionare. Motivul este unul simplu: nu am putea merge pe drumul perfecționarii noastre, in Noul Testament, cu aceleași bagaje vechi. Trebuia să existe o schimbare. Pocăința ne ajută să scapam de bagajul nostru de confuzie, neînțelegere, greșeala, incertitudine, obiceiuri nesănătoase și așa mai departe. Aceasta presupune examinarea atentă a conștiinței, pornind de la poruncile lui Hristos, prin participarea la Taina Sfintei Marturisiri (spovedania), o altă întâlnire personală și privată cu Dumnezeu.

Mărturisirea este o reflectare veridică a ceea ce noi suntem de fapt, si nu asa cum ne imaginam noi ca am fi atunci cand ne privim dimineata in oglinda. Mărturisirea inseamna sa ai curajul de a avea încredere în Cineva (in Dumnezeu, si nu in duhovnicul care este doar un martor), atât de mult încât să devii dispus sa iti dezvalui si partea ta care nu este atât de plina de farmec. Aceasta este singura modalitate de a progresa, de a ști cat de slabi suntem ca oameni, astfel încât să putem deveni mai puternici în Hristos. Când ne-am ridicat de la Spovedanie, am scapat de greutatea conștiinței noastre și am primit indemnuri necesare pentru călătoria noastră; putem privi, de acum, cu speranță la un viitor care se prelungeste si se inalta până la Dumnezeu. În caz contrar, a refuza aceasta Taina ar insemna a refuza sa intrebi care este drumul cel bun, atunci cand te afli intr-o tara straina: ai putea avea sansa sa gasesti drumul, numai ca sansele sunt atat de slabe, pentru ca traseul nostru este unul greu, iar drumul înșelător și plin de dușmani.

Postirea, milostenia, rugăciunea si pocăința. Acestea sunt elementele de bază ale vieții noastre în Hristos, pe care ar trebui să le implinim permanent, nu doar în Postul Mare. Postul Mare este ca o tabără mare de pregatire, un efort concentrat care ar trebui să dezvolte gustul nostru fata de o responsabilitate mai mare pentru dezvoltarea noastră duhovnicească. Noi nu suntem mântuiți prin el insusi, dar el ne ajută să fim mai receptivi la Harul lui Dumnezeu, să-L înțelegem mai mult decat prin exercițiul intelectual: prin participare directă.

La urma urmei, Postul Mare este o călătorie catre o întâlnire intimă cu Dumnezeu, care nu se întâmplă în galaxii indepartate, ci chiar în centrul ființei noastre: in inima. Prin diversele sale mijloace, datatoare de sanatate, Postul ajuta mediind aceasta întâlnire, restabilindu-ne in Harul lui Dumnezeu. Călătoria Postului Mare este o calatorie de re-descoperire personala, este o întoarcere la sinele nostru formal, este încercarea personală de a recâștiga slava noastră oficială, pierduta prin păcat și auto-centrism, dar revenita prin virtute și caritate, realizate doar prin unirea cu Hristos.

– un articol de Pr. Vasile – Biserica Ortodoxa Sfantul Ioan Botezatorul din Texas / Lacasuri Ortodoxe 2013