Sambata lui Lazar – apel la rugaciune pentru Manastirea Sf Lazar din Betania / Al-Azaria
Maicile care vietuiesc in Manastirea Sfântul Lazăr din Betania / Al-Azaria, Ierusalimul de Est, ne-au transmis o scrisoare-apel, odata cu serbarea hramului, prin care ne invita sa ne rugam alaturi de acestea, pentru depasirea incercarilor prin care trece sfantul lacas ortodox in care ele incearca sa vietuiasca.
Parinti, maici, frați și surori ai Bisericii Ortodoxe și ai altor tradiții creștine;
Intucat ne apropiem de Sâmbăta lui Lazăr, înainte de începerea Săptămânii Mari în Biserica Ortodoxă, v-am ruga ca în acest an sa serbati, de asemenea, si hramul Mănăstirea Sfântul Lazăr, din orasul modern Al-Azaria (Lazăr) din Betania, Ierusalimul de Est, care trece în prezent prin încă o încercare a credinței și existenței sale.
Aceasta manastire este inima comunității ortodoxe cipriote în Țara Sfântă si a fost infiintata în secolul al 20-lea, de ciprioții care au dorit să se închine iubitului lor Lazăr, ale cărui moaște se afla, după cum știm, în Larnaca. Există o piatră asociata cu învierea lui Lazăr, biserica principală fiind construită în jurul acesteia. In plus, aceasta este o oază de spiritualitate, într-un cartier din Ierusalimul de Est, care este acum foarte mult rasfatat de dezvoltarea și degradarea urbană. Altadata un cartier idilic al marelui Ierusalim, înainte de drumul spre Ierihon, orasul de astazi este plin de cladiri ponosite si urate, mizer, cu un nivel abisal de poluare.
În ultimele luni, mănăstirea a suferit, insa, o încălcare a terenului său restrans, din partea unei familii de musulmani locali, care este considerata a fi extrem de influenta și cunoscuta pentru implicatii în activități de proasta reputație. Al-Azaria a devenit o zonă de declin, dupa construirea unui zid între Ierusalimul de Est și Cisiordania, si chiar dacă aceasta este considerată parte din Ierusalimul de Est, ea se afla de partea palestiniană a zidului, și a fost clasificata ca fiind un domeniu în care Autoritatea Palestiniană are control redus – în esență, un teren al nimănui, al crimelor și corupției.
Această evoluție a fost extrem de dureroasa pentru maici, care trăiesc în condiții dificile și sunt izolate de creștinii care locuiesc în Ierusalim și Betleem. Așa cum se întâmplă atât de des aici, în astfel de circumstanțe, clădirile sunt ridicate pe diferite terenuri, iar pentru a “dovedi” dreptul la proprietate asupra bunurilor trebuie sa dispui de sume astronomice. Această construcție nu va împiedica doar viața monahală a maicilor ci, totodata, va încuraja furtul altor asezari monahale, în alte părți ale țării, guvernul cipriot, Patriarhia Ierusalimului și alte câteva partide facand tot ce se mai poate face, apeland la palestinieni si la oficialii iordanieni (Regele Hussein detine oficial custodia Locurilor Sfinte din Ierusalimul de Est), dar până acum s-a făcut prea puțin.
Sambata aceasta, rugăciunile voastre și comemorarea vor fi cele mai apreciate – rugati-va pentru mănăstire!
Niciunul dintre dumneavoastra nu merita sa primeasca aceasta scrisoare, fara sa-si aminteasca de frumusetea predicii de anul trecut, vizavi de semnificația învierii lui Lazăr și de importanța acesteia pentru credința noastră. Predica ne-a vorbit despre realitatea că învierea lui Lazăr a fost una dintre cele mai mari minuni ale lui Hristos, dar si că Lazăr însuși a murit din nou, dar, la fel ca toți cei care au răspuns chemării lui Hristos la dragostea și mesajul Sau, va fi înviat în ziua celei de-A Doua Veniri a Acestuia. Noi nu știm cand este acea zi. Cu toate acestea, putem, asemenea lui Lazăr cel înviat, sa folosim noi insine timpul care ne-a fost daruit în această lume, pentru a-i ajuta pe cei care au ales viața monahală și sa protejam lacasurile sfinte ale credinței creștine, prin rugăciunile și sprijinul nostru.
Sfinte Părinte Lazăr, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!”
