publicat în: Arhivă

Shirin Ebadi critică dur noul Cod Penal iranian

Avocata iraniană şi câştigătoarea Premiului Nobel pentru pace, Shirin Ebadi, a criticat dur miercuri noul cod penal iranian, care ignoră drepturile femeii şi se bazează pe o interpretare “incorectă” a Islamului.

Parlamentul a adoptat, în septembrie, un plan schiţat al noului cod, prezentat de către sistemul judiciar, care este o versiune modificată a legii islamice aplicate în Iran din anul 1982.

“După aproape 25 de ani repetăm aceleaşi greşeli”, a spus doamna Ebadi la o conferinţă de presă.

“Codul penal adoptat după revoluţie (1979 nota editorului) au retras, din păcate, o parte din umanitatea femeii”, a spus ea.

Avocata, care a fost prima femeie ce a obţinut un post de judecător, după revoluţie, a comentat faptul că, de exemplu, mărturia depusă de o femeie în faţa unei instanţe valorează la jumătate din cea normală a unui om.

“De ce o instanţă nu ţine seama de mărturia mea? Cumva bărbaţii au patru ochi şi femeile doar doi?”, a întrebat ea.

Avocata a descris aceste reguli ca “pe o interpretare incorectă a islamului, sub cultura patriarhală.”

Noul Cod Penal, ale cărui detalii urmează să fie discutate în Parlament, a fost criticat pentru larga răspândire a pedepselor fizice şi a execuţiei capitale.

Mai multe critici au fost formulate şi împotriva faptului că acest cod promovează o disparitate privind vârsta de răspundere penală, care este de 15 de ani pentru un bărbat şi de 9 ani pentru o fată.

Sistemului judiciar a susţinut proiectul Codului Penal, menţionând că are la bază “corectarea infracţiunilor, principiile umanitare, respectarea drepturilor cetăţeneşti şi punerea în aplicare a unei pedepse.”

Unii experţi judiciari au recunoscut unele puncte pozitive în cadrul proiectului, cum ar fi posibilitatea suspendării pedepselor pentru anumite infracţiuni, pe perioada cercetării (cauţiune), de exemplu, pentru delictele financiare.

Doar că ei au remarcat că proiectul a rămas inflexibil pentru faptele pasibile de sancţiuni Sharia, ale legii islamice. Consumul de droguri, consumul de alcool, adulterul şi apostazia se pedepsesc drastic şi se poate ajunge până la execuţie.

Proiectul recomandă ca anumite sancţiuni să nu se aplice, în cazul în care sunt considerate a fi de natură să “slăbească islamul.”

“Dacă ceva nu pot fi aplicat, atunci de ce mai este lege”, a întrebat la conferinta de presa un expert în drept şi profesor universitar, Reza Nour-Bahar.

Mulţi avocaţi cred că sancţiunile proiectate cu paisprezece secole în urmă nu mai pot fi aplicabile în timpurile moderne, arătând că punerea în aplicare a unor pedepse dure nu reduce frecvenţa infracţiunilor.

“Nu există motive religioase explicite pentru aplicarea Shariei primilor musulmani la toţi cei de astăzi”, a declarat la conferinţa de presă, Sedigheh Vasmaghi, profesor de drept şi jurisprudenţă islamică la Universitatea din Teheran.

Unele din aceste legi de azi nu garantează ordinea şi dreptatea pentru că situaţia este diferită” faţă de cea a primilor musulmani, a adăugat el.