In Grecia, relatiile incurcate ale Bisericii cu Guvernul ridica probleme

Biserica Ortodoxă Greacă a fost mult timp nu doar o forţă religioasă, dar şi una economică, cu o miză mare în Banca Naţională Greaca.

In timpul crizei, care a creat deja o mare si raspandita sărăcie, preoţii spun că slujesc nevoilor cetăţenilor profund afectati, al căror Guvernul i-a dus la faliment. Dar criticii spun că scutirile fiscale ale Bisericii şi relaţia sa, încurcata, cu conducerea politică de aici, au ingreunat situatia financiara a tarii.

Grecia se indreapta spre alegerile parlamentare din 17 iunie 2012, care ar putea determina viitorul său si al monedei europene, liderii acesteia avand sa aleaga varianta celor 163 miliarde dolari, care ar reprezenta salvarea ţării de la faliment, sau sa se opuna măsurilor dureroase, care vin ca o condiţie a acestei salvari. Dacă alegătorii resping planul de salvare, guvernul ar putea să ramana fara bani, de la sfârşitul lunii august, cu angajaţii guvernamentali neplatiti.

Aceasta i-ar implica si pe cei mai mult de 10.000 de preoţi cu salarii de la Stat, care ii costa pe contribuabili 238 milioane dolari pe an. „Scutirile fiscale ale Bisericii tin vistieria Statului si mai goala, intr-un moment când fiecare euro contează”, afirma criticii.

Până în 2010, chiar şi veniturile din proprietăţile inchiriate pentru afaceri, ale Bisericii, au fost scutite de impozitare, un statut care s-a încheiat atunci când fostul prim-ministru, George Papandreou, a decis ca ar putea să nu mai fie atât de generos. Dar, discuţia despre reducerea contribuţiei guvernului la plata preoţilor, aprecia The Washington Post intr-un articol recent, “nu a dus nicăieri, reflectand sensibilitatea politică a subiectului, într-o ţară în care 98% din populaţie este ortodoxă”.

“Biserica este foarte mult interconectata cu guvernul şi cu puterea pământească”, a declarat Stefanos Manos, un fost ministru de finante. “Biserica are un rol important în Grecia, în politică şi intr-o mulţime de domenii. Politicienii nu vor să meargă împotriva ei”.

Biserica a fost prea implicata în viaţa guvernului, spun criticii, arătând inspre o serie de scandaluri de corupţie care au lovit liderii bisericii, în ultimii ani. Acestea au contribuit la căderea primului-ministru Kostas Karamanlis, în 2009.

Liderii Bisericii spun că pur şi simplu încearcă să strângă fonduri pentru a-si intretine ministeriatul, care este necesar acum mai mult ca niciodată. O mănăstire care detine o bucată mare de teren pe Muntele Penteli, in afara Atenei, vrea să construiască o importanta baterie solara (statie de captare a energiei) acolo, un alt proiect care ar aduce numerar. Biserica mai spune că preoţii săi distribuie mai mult de 10.000 de mese pe zi în Atena, singuri, un alt pas in a ajuta guvernul, care nu mai are bani pentru a-si permite, la randul lui, astfel de lucruri.