publicat în: Arhivă

CONVERSATII (1): Cum vedeti ecumenismul? Formele ecumenismului de astazi

Andriuta Walter Gabriel: Cum vedeti ecumenismul?

KSLCatalin: Din păcate, astăzi, nu se remarca nicio formă de ecumenism, ci doar o intenţie slabă şi diferite viziuni, si doar cu scopul de a fi raportate, fiind la modul practic, însă, un subiect în stadiu slab de cercetare, ramas mai mult la nivel de vointa, dar imi permit sa spun ca nici aceasta foarte sincera.

Putem vorbi despre o prima idee de ecumenism, actual şi laic, plecând de la diverse impuneri politice, formulate de statele occidentale, care nu înseamna deocamdată nimic mai mult decât demonstrarea unor atitudini de toleranţă reciprocă între diferite religii şi confesiuni – de fapt este si singura zona de interes a lumii laice.

În paralel, există şi voinţa şi visul dintotdeauna al creştinilor, după Învăţătura lui Hristos, de a fi uniţi, toţi ca fraţii, vis care, tot din păcate, pare în acest moment imposibil, întrucât toate întâlnirile de pâna în prezent pe această temă s-au dovedit a fi fără vreun rezultat practic, şi asta din cauza politicilor pure de “gestionare” şi de “administrare” a Bisericilor (Catolică, Ortodoxă, Protestantă etc) dar şi a diferenţelor dogmatice (în masura în care ele exista, depinde, de la caz la caz) sau de tradiţie (mai nouă sau mai veche şi ea). Chiar liderii religioşi recunosc că paşii făcuţi în direcţia acestui tip de ecumenism (care ar trebui să pună alături toate confesiunile creştine, în faţa “ameninţării” unor alte religii, care cunosc o creştere şi o impunere semnificativa prin câştigarea de noi adepţi, în ultimii ani) sunt unii nu foarte evidenţi.

De altfel – şi aici ajungem la al treilea tip de ecumenism luat în discuţie – cum s-ar putea vorbi de paşi importanţi în direcţia unui ecumenism inter-crestin bisericesc, odată ce între ortodocşii canonici (şi, uneori şi necanonici – şi aici vorbim despre schismele locale, datorate unor direcţii politice, de independenţă statală sau unor neînţelegeri interne locale) înca există puncte care fac imposibila, deocamdată, intrunirea Marelui Sinod Pan-Ortodox [https://stiri.lacasuriortodoxe.ro/news/pf-parinte-patriarh/mitropolitul-ilarion-sinodul-pan-ortodox-nu-ne-rezerva-nicio-mare-surpriza.html] (vezi problema dipticelor, a recunoasterii canonicitatii unor Biserici etc). Despre probleme interne ale Bisericii Catolice sau Protestante, Anglicane, in mod evident, nici nu mai trebuie sa mai amintim.

În ce priveşte “viziunea” unor grupări „separatiste” şi de regulă extremiste şi slab pregătite atât duhovniceşte cât şi teologic (refuzând public, de cele mai multe ori, orice tip de informare despre întâlnirile ecumenice, dar totuşi continuând să discute despre ele), care fac să circule filmulete youtube în spaţiul web, despre „guvernări unice mondiale” si alte astfel de scenarii formulate doar pentru a se vinde în unele medii marcate de o teamă continuă, de o oarecare înclinaţie paranoică spre descoperirea si dezvoltarea unor subiecte ameninţătoare tele-nuvelistice (de genul cip, vaccin, mason, erezie etc) aceasta nu are legătură cu ecumenismul, ci este doar o invenţie şi o manipulare a acestor oameni. De fapt, din câte se vede mai sus, au fost deja tratate toate tipurile de ecumenism.

Această “viziune” pare a fi însă şi cea mai periculoasă formă de prezentare a unui alt „ecumenism” , fiindca practic alege sa nu defineasca ecumenismul in niciun fel, dar adeptii ei sa discute totusi si sa isi scuze atitudinile vizavi de un asa-zis “ecumenism”, invocand de fapt lupta cu… lepădarea de credinta, cu vânzarea Bisericii, cu erezia “contemporana”, astfel incat, daca nu le tii partea, sa devii automat un eretic, un apostat, un luptator cu marturisitorii Ortodoxiei si cu Ortodoxia “adevarata”. Mai ales că este una falsă, imaginativă sau doar paranoică, aceasta “viziune”, întrucât are în principal si tendinţe anti-arhiereşti, deci anti-Bisericeşti – punând în discuţie şi permiţându-şi să comenteze şi să analizeze în avans deciziile sinodale, arhieresti sau să ridice semne de întrebare asupra propriilor păstori – are intenţii schismatice, întreţinute de cele mai multe ori de persoane chiar din afara Bisericii sau infiltrate în Biserică în acest scop. Astfel de schisme au avut loc în ţarile ortodoxe din jurul României, şi au fost prezentate cititorilor noştri prin activitatea de informare a Agenţiei de ştiri Lacasuri Ortodoxe, în ultimii ani. Bineinţeles că ele au bucurat „duşmanul” şi au slăbit Biserica Ortodoxă, acolo unde ele au avut loc – un lucru evident, recunoscut de toţi cei implicaţi (unii, în prezent, încercând să revină în Biserica de care s-au rupt iniţial).

[