publicat în: Arhivă

Noi comentarii: Papa nu este convins de ecumenismul in sens strict (inter-religios)

ROMA, 25 noiembrie 2008 – Benedict al XVI-lea preferă dialogul dintre culturi celui între religii.

Dialogul între religii “în sensul strict” este imposibil, dar dialogul privind implicaţiile culturale este astăzi “foarte urgent”, spune Papa Benedict al XVI-lea în prefaţa unei cărţi, publicată marţi în Italia.

Aproape timp de trei săptămâni Vaticanul a găzduit o întâlnire cu înalţi clerici musulmani, Benedict al XVI-lea reiterând în acest cotext reticenţa sa faţă de angajarea într-un dialog teologic bun cu non-creştinii.

Papa a explicat aceasta parlamentarului de dreapta, Marcello Pera, într-o scurtă prezentare a ultimei sale publicaţii – în prefaţa cărţii – “De ce trebuie să ne numim creştini”.

“Voi explica cu mare claritate că un dialog interreligios, în sensul strict al cuvântului, nu este posibil, dar dialogul intercultural, aprofundarea consecinţelor culturale, ale deciziilor religioase de fond, este deosebit de urgentă”, a scris acesta.

Un “dialog real” interreligious presupune “punerea propriei credinţe între paranteze”, ceea ce “nu este posibil”, spune Papa.

Acest text a relansat comentariile vis-a-vis de soliditatea angajamentului Papei în dialogul cu non-creştinii, după doi ani de la “discursul său din Ratisbonne (septembrie 2006, Germania), care a cauzat o criză în relaţiile Vaticanului cu Islamul.

Dar teza exprimată de Benedict al XVI-lea nu este “nimic nou” şi “nu contrazice gesturilor sale simbolice, precum vizitele în sinagogi, la Moscheea Albastră din Istanbul, unde au avut loc întâlniri cu reprezentanţi ai diferitelor religii”, a comentat purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Federico Lombardi, interogat de AFP.

Înainte de a deveni Papă, cardinalul Joseph Ratzinger a avut deja subliniate limitele dialogului cu religiile non-creştine, prin cărţile sale personale sau prin documente ale Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei – condusă de el.

Joseph Ratzinger şi Marcello Pera au fost coautori ai unei cărţi despre Europa, în 2004, intitulată “Fără Rădăcini”.

Din noua lui carte (în ediţiile Mondadori), reiese cum omul politic italian ia parte la demontarea rădăcinilor creştine în liberalismul european.